mamici&prichindei


 
AcasaAcasa  PortalPortal  CautareCautare  InregistrareInregistrare  ConectareConectare  

 

 Traditii si obiceiuri de Pasti

In jos 
AutorMesaj
mihaela83
admin
admin
mihaela83

Numarul mesajelor : 15872
Varsta : 36
Localizare : bucuresti
Data de inscriere : 09/05/2008

Traditii si obiceiuri de Pasti Empty
MesajSubiect: Traditii si obiceiuri de Pasti   Traditii si obiceiuri de Pasti Icon_minitimeLun 13 Apr - 4:25:33

Obiceiuri din prima zi a Postului Mare


Prima zi a postului Mare se mai numeste si Lunea curata, zi in care potrivit traditiei, oamenii obisnuiesc sa purifice, sa curete spatiul in care traiesc prin obiceiuri rituale.
In Banat de exemplu, prima zi de post se numeste Spolocanie. Atunci oamenii se spala cu bautura la carciuma satului de mancarea de dulce pe care au consumat-o pana acum. In trecut, la aceste petreceri cu bautura participau si femeile care veneau, de ochii lumii, cu furca de tors la brau.
In alte parti ale tarii, in ziua de Spolocanie vasele din care s-a mancat pana la Lasata Secului se spalau cu lesie si se urcau in pod, unde se pastrau pana la Craciun.

Traditia consemneaza si alte obiceiuri in prima zi de post, cum ar fi Cucii. Feciorii si barbatii tineri se mascheaza in diverse animale, se imbraca in fuste, isi pun o gluga pe cap si un clopot mare pe spinare si alearga in dimineata primei zile de post dupa copii, dupa fete, dupa oameni, ca sa-i atinga cu batul si sa-i tranteasca la pamant. Seara, cucii se aduna si merg din casa in casa pentru a dansa hora in curtile oamenilor. Acest obicei era foarte frecvent in sudul tarii, pana la sfarsitul secolului al XIX-lea. Azi, el mai poate fi intalnit doar in satul Branesti din judetul Calarasi. Se mai spune ca omul care n-a primit nici o lovitura de la Cuci, in prima zi de post, nu va fi sanatos in anul acela.



Ziua oualor


Exact la jumatatea Postului Mare, intotdeauna in miercurea din saptamana a patra a Postului Mare, stramosii nostri tineau Sarbatoarea Oualor, sarbatoare numita si Miezul sau Miaza Paresii sau Paretii; cuvantul „paresimi" (sau cum ii spunea poporul, „pareti") provine din latinescul „quadrogesimo", care însemna „40 de zile", adica cat se considera ca tine efectiv Postul Mare, Saptamana patimilor avand un statut special. In timp, si aceasta saptamana a intrat în ceea ce numim obisnuit Postul Mare, asa incat Miezul Paretii cadea la 24 de zile de la Lasata Secului de branza, acum intalnindu-se cele doua jumatati egale, aceasta sarbatoare fiind socotita un fel de... PARETE care desparte Postul Mare în doua!
Pe vremuri, mai ales femeile tineau Sfintele Paresimi ca pe o duminica, fiind interzise cu desavarsire anumite munci si mai ales unsul peretilor! Cele care se încumetau sa munceasca riscau sa înnebuneasca; daca nu li se intampla lor acest lucru, atunci un membru al familiei tot innebunea; fiind zi primejdioasa, alte femei care nu o tineau se imbolnaveau de „dansele", aceasta boala presupunand, mai intai, dureri ale mainilor, picioarelor, apoi ale oaselor, ulterior uscandu-se carnea de pe oase si mai ales cea de pe langa incheieturile degetelor! Cert este, dupa o credinta larg raspandita altadata, ca tot ceea ce se lucra în aceasta zi se strica, nici un lucru neputand fi dus pana la capat!
Sa nu se bucure insa lenesii, pentru ca ceva tot se putea face în aceasta zi, anume numaratul oualor si al calupelor de in, de canepa si de lana; un obicei larg raspandit pe vremuri interzicea sa iei oua de pe cuibare de la Lasata Secului pana la Miezul Paresimilor; daca trebuia neaparat sa iei un ou, atunci mai intai trebuia scuipat. In legatura cu stransul si numaratul oualor in aceasta zi existau mai multe motivatii; una ne spune ca se facea acest lucru pentru a nu se strica ouale pana la Pasti; alta, pentru ca numai astfel se spera ca gainile sa faca mai multe oua! Cele mai multe femei pastrau aceste oua pentru a le face rosii sau pentru prepararea cozonacului si pastii, toate ouale acestea nefiind bune de clocit.
Prin Oltenia, numaratul oualor trebuia neaparat facut la mijlocul Postului Mare, altfel femeia respectiva putea sa amuteasca! Mai precizam ca Ziua Oualor era foarte asteptata de copii, acestia ajutandu-si mamele la alesul celor mai bune oua ce urmau a fi inrosite sau inchistrite. Astfel, pruncii alegeau mai ales ouale de gaini negre, oua numite „harapesti"; aceste oua aveau coaja galbuie, fiind mult mai tari decat celelalte. Puse deoparte, inrosite într-un mod mai deosebit, acestea ii ajutau pe posesorii lor sa castige la Pasti multe alte oua!

_________________
Traditii si obiceiuri de Pasti HExi4X2Traditii si obiceiuri de Pasti HExim7

www.seminee-acantus3d.ro
Sus In jos
http://www.semineebrasov.ro
mihaela83
admin
admin
mihaela83

Numarul mesajelor : 15872
Varsta : 36
Localizare : bucuresti
Data de inscriere : 09/05/2008

Traditii si obiceiuri de Pasti Empty
MesajSubiect: Re: Traditii si obiceiuri de Pasti   Traditii si obiceiuri de Pasti Icon_minitimeLun 13 Apr - 4:26:47

Deniile


Unele dintre cele mai profunde, frumoase si inaltatoare slujbe crestine sunt Deniile. Ele se tin in Postul Mare al Pastilor. Mai frecventate de lume sunt Deniile din Saptamana Mare, care atrag o multime de credinciosi. Pana la inceperea Deniilor, in saptamana a cincea din Postul Pastilor, satele trebuie curatate si primenite, incepand cu casele si ograzile. Toata lumea foieste, aeriseste si scutura. Dar cei mai bucurosi sunt copiii. Dupa ce varuiesc pomii din livezi si gradini, se imbraca in haine de sarbatoare si se duc la biserica. Magia Deniilor ii tulbura si ii farmeca. La fel ca pe mamele, bunicile si surorile lor, care in Saptamana cea Mare intra in biserica cu capul acoperit de-o naframa neagra. Dar si la oras, desi nu mai exista aceste traditii atat de vechi si de stricte, popularitatea Deniilor, a Saptamanii Mari este maxima.

Originea Deniilor: Deniile au aparut odata cu crestinismul. Ele au existat si in perioada de unitate a Bisericii.

Practica Deniilor: Deniile sunt slujbe de seara. Ele se tin dupa orele 18-19 (in limba slava cuvantul denii inseamna zilnic). Sirul emotional, triumfal, al Deniilor din Saptamana Mare incepe in seara din Duminica Floriilor. Apoi, de luni pana vineri, in ziua cumplita a rastignirii, preotii rostesc rugaciuni rituale, canturi, citesc fragmente liturgice din Vechiul Testament.

Saptamana Patimilor
Ultima saptamana a postului mare, Saptamana Patimilor, sau Saptamana Mare este inclusa în sarbatoarea Pastelui, desi în aceasta perioada postul continua chiar cu o mai mare intensitate. Batranii obisnuiesc sa manance putin în seara Duminicii Floriilor, dupa care nu mai mananca pana în Joia Mare, cand, de regula, se impartasesc, postul negru fiind continuat apoi pana la Pasti. Cei mai tineri mananca în aceasta saptamana doar paine si fructe uscate si nu beau decat apa de izvor.
Mai ales în trecut, pentru Saptamana Patimilor erau caracteristice urmatoarele traditii (pagane si crestine) :

  • pastrarea linistii, a tristetii generale
  • servicii divine mai frumoase, mai fecvente ca de obicei
  • focuri rituale
  • respectarea stricta a postului
  • interdictia unor importante lucrari casnice
  • ingrijirea locuintelor
  • curatenia prin curti
  • intreruperea provizorie a lucrarilor principale pe camp
  • confectionarea hainelor noi pentru sarbatoare
  • taierea vitelor si pasarilor pentru sarbatori
  • tocmirea lautarilor pentru hora satului
  • impartasirea la biserica, iertarea reciproca intre oameni

_________________
Traditii si obiceiuri de Pasti HExi4X2Traditii si obiceiuri de Pasti HExim7

www.seminee-acantus3d.ro
Sus In jos
http://www.semineebrasov.ro
mihaela83
admin
admin
mihaela83

Numarul mesajelor : 15872
Varsta : 36
Localizare : bucuresti
Data de inscriere : 09/05/2008

Traditii si obiceiuri de Pasti Empty
MesajSubiect: Re: Traditii si obiceiuri de Pasti   Traditii si obiceiuri de Pasti Icon_minitimeLun 13 Apr - 4:27:36

Semnificatia liturgica si obiceiurile populare specifice fiecarei zile a Saptamanii Mari sunt urmatoarele:

Duminica Floriilor: Intrarea Domnului Iisus Hristos în Ierusalim este singurul moment din viata Sa pamanteasca în care a acceptat sa fie aclamat ca Imparat. Duminica Floriilor este precedata de sambata lui Lazar, zi in care Biserica pomeneste minunea invierii din morti a lui Lazar savarsita de catre Domnul Iisus Hristos. Primirea triumfala ce I s-a facut Domnului Hristos, Care a intrat in Ierusalim ca Imparat smerit, implinind o proorocire din Vechiul Testament, a fost determinata de aceasta minune premergatoare.

In aceasta zi, denumita si Duminica Stalparilor, se sfintesc, prin rugaciune si stropire cu agheasma, ramuri înmugurite de salcie, care se împart crestinilor, iar slujitorii Bisericii le tin in maini, cu lumanari aprinse, ca simbol al biruintei vietii asupra mortii. Ramurile de salcie amintesc de ramurile de finic si de maslin cu care a fost intampinat Mantuitorul. Cu acestea, dupa ce au fost aduse la biserica spre a fi sfintite, crestinii împodobesc icoanele, usile si ferestrele.
Salcia este mereu inflorita in aceasta perioada a anului, o expresie a fertilitatii si a reinvierii naturii. De asemenea, se spune ca e bine sa te incingi cu aceste ramuri de salcie ca sa nu te doara mijlocul. Cu ramurile de salcie, simbol al fertilitatii si vegetatiei de primavara, apicultorii inconjoara în ziua de Florii stupii, iar taranii, convinsi de efectul miraculos al acestor muguri, ii ingroapa sub brazda.
In traditia populara exista credinta ca însasi Maica Domnului a binecuvantat salcia, dupa ce aceasta s-a transformat într-o punte, ajutand-o pe Fecioara Maria sa treaca apa unui rau.
Denumirea populara a sarbatorii vine de la zeita romana a florilor, Flora, peste care crestinii au suprapus sarbatoarea Intrarii Domnului în Ierusalim. Ca aspect necrestin, amintim obiceiul ca in vreme de furtuna sa se puna pe foc muguri din salciile de la Florii, pentru a imprastia norii si grindina, protejand casa si familia de dezastre.


Luni: e pomenit Iosif cel prea frumos, care a fost vandut de fratii sai pe 30 de arginti unor negutatori Ismailteni, dupa cum l-a vandut Iuda pe Mantuitorul tot pe 30 de arginti, evreilor. E pomenit si smochinul cel neroditor, la care Mantuitorul venind flamand si negasind roade, l-a blestemat, iar smochinul s-a uscat pe loc.
Marti: e pomenita pilda celor 10 fecioare, dintre care cinci fiind intelepte, au avut untdelemn de ajuns pentru candelele lor - adica fapte de milostenie - cu care au iesit intru intampinarea mirelui; iar cinci fiind nebune n-au avut untdelemn si s-au stins candelele lor, iar Domnul nu le-a mai prinit.
Miercuri: pomenirea femeii pacatoase, care afland ca Mantuitorul se afla in casa lui Simon Leprosul, a luat un vas cu mir inmiresmat, al carui pret era 300 de dinari, ca sa-i toarne pe capul Lui si cu parul capului ei stergea lacrimile ce-i picau din ochi pe picioarele Domnului. Fapta pentru care a fost dojenita de Iuda Iscarioteanul spunandu-i ca «mai bine s-ar fi vandut si banii dobanditi s-ar fi impartit saracilor», iar Mantuitorul i-a raspuns : « Las-o pre dansa ca spre ingroparea mea a facut aceasta ! Pre saraci pururea ii aveti cu voi, iar pre mine, nu ma aveti pururea. ».
In Joia Mare praznuim patru lucruri :

  • Spalarea picioarelor ucenicilor de catre Mantuitorul, dandu-le prin aceasta lor si noua pilda de smerenie
  • Cina cea de Taina, adica asezarea Sfintei Cuminecaturi
  • Rugaciunea cea mai presus de fire, in gradina Ghetsimani
  • Vinderea Domnului de catre Iuda vanzatorul pentru 30 de arginti

Primele doua s-au facut ziua, iar celelalte doua noaptea de joi spre vineri.
Joia Mare, numita si Joia Patimilor sau Joia Neagra, este ultima joi din Postul Pastelui. In credinta populara aceasta zi este termenul final cind femeile trebuie sa termine de tors canepa. In Joia Mare se fac cununi pentru fiecare persoana din familie, cununi care se arunca pe acoperis pentru a se vedea, dupa vestejirea si caderea lor, cine va muri in decursul anului. Exista credinta ca in cursul zilei de Joia Mare nu este bine sa dormi, caci cine doarme in aceasta zi va ramane lenes un an intreg. In special daca doarme o femeie, va veni Joimarita care o va face incapabila de lucru tot anul.
Joia Mare este considerata o zi binefacatoare si aparatoare a mortilor. De aceea, mortii vin in fiecare an in aceasta zi la vechile lor locuinte, unde stau pana in sambata dinainte de Rusalii. Deoarece in Joia Mare deobicei nu e prea cald dimineata, se fac focuri in curtea casei, pentru ca mortii sa se poata incalzi.
Toate slujbele, pomenirile si parastasele care au inceput in prima sambata a Postului Mare, dureaza numai pana in Joia Mare. In unele locuri se duc la biserica bauturi si mancaruri, care se sfintesc si se dau de pomana, pentru sufletul mortilor. In alte parti se impart la biserica coliva si colaci. Joia Mare este ultima zi din Postul Mare, zi in care se pomenesc mortii. Din aceasta cauza, in unele zone se numeste si Ziua Mortilor.
Inrosirea oualor de Pasti se face in Joia Mare, afirmandu-se ca ouale rosite si fierte in aceasta zi nu se strica pe tot parcursul anului, chiar mai mult, nu se vor strica niciodata. O alta traditie este nunta (maritarea) urzicilor, ceea ce inseamna inflorirea si, implicit, incetarea acestora de a mai fi bune de mancat.

In decursul Saptamanii Mari sunt trei privegheri. Cea mai insemnata e in noaptea de Joia Mare, cand se citesc cele 12 evanghelii. In unele parti fetele care merg la slujba religioasa iau o sfoara si fac cate un nod dupa citirea fiecarei evanghelii. Cand se duc acasa si se culca, pun aceasta sfoara sub perna, fiind incredintate ca il vor visa pe cel care le este predestinat. Din Joia Mare pana in ziua de Pasti, nu se mai trag clopotele la biserici, ci numai se toaca.
Vinerea Mare (Prohodul) se mai numeste si Vinerea Pastilor, Vinerea Patimilor sau Vinerea Seaca. Conotatiile legate de aceste denumiri sunt date de ceea ce se intampla in aceasta zi: se numeste Vinerea Pastilor pentru ca este ultima vineri dinaintea Pastelui; Vinerea Patimilor deoarece in aceasta zi a patimit si a fost rastignit Isus; Vinerea Seaca, pentru ca cei mai multi romani au obiceiul de a posti Postul negru (nu mananca si nu beau nimic toata ziua); Vinerea Mare, pentru ca este ultima vineri din Saptamana Mare.
Postul Negru este tinut in credinta ca Dumnezeu il va feri pe cel care posteste de toate bolile, il va face sa fie sanatos si sa-i mearga bine tot restul anului si-l va ajuta la necazuri si nevoi. Legenda spune ca pe cel care posteste nu-l va durea niciodata capul si acesta va sti cu trei zile inainte cand va muri. Femeile tin in mod special la respectarea vinerilor in general, in credinta ca Sf.Vineri le-ar aduce un mare necaz daca ar coase, ar tese, ar toarce sau ar albi camasi in cursul acestei zile.
O alta datina in Vinerea Mare este aceea a scaldatului. In mod diferit fata de persoanele in varsta care se spovedesc si se impartasesc de mai multe ori pe an, tineretul merge pentru aceste lucruri doar o data pe an, in Vinerea Pastilor. Dar, in afara de acesta datina, unii cred ca cel care se cufunda de trei ori in apa rece in Vinerea Seaca va fi sanatos tot anul. Cei mai multi se scalda in aceasta zi pentru a nu se prinde de ei, in decursul anului, nici o buba, friguri, sau alte boli. Se crede ca daca ploua in Vinerea Seaca anul va fi manos, iar daca nu ploua, anul va fi neroditor.
Vinerea Mare este ziua de doliu a crestinatatii: atunci a fost rastignit Mantuitorul. De aceea, aceasta zi, in orice biserica si rit crestin din lume, este singura zi in care nu se oficiaza slujba Liturghiei. Liturghia insasi inseamna jertfa si se considera ca nu se pot aduce doua jertfe in aceeasi zi. De aceea, Vinerea Mare este zi aliturgica. In schimb, vineri seara se oficiaza Denia Prohodului, una dintre cele mai spiritualizate, dar si “spectaculoase” denii. Mai intai, tineri si batrani, in lant neintrerupt, trec pe sub masa plina de flori, masa ce simbolizeaza catafalcul Domnului. Pe ea este asternuta o fata de masa bogat pictata, cu punerea in Mormant a Mantuitorului (Epitaf), precum si Evanghelia impreuna cu Crucea. Apoi, preotii citesc Prohodul.
La tara, deniile de joi si vineri si-au dobandit fiecare o numire aparte: Deniei celor 12 Evanghelii i se mai zice Denia Batranilor. Fiind intinsa ca durata, copiii nu au rabdare s-o asculte linistiti si stau mai mult pe-afara. Denia Prohodului este zisa si Denia Tinerilor, pentru ca ea le place acestora si prin “gimnastica” pioasa pe care trebuie s-o faca, trecand de trei ori pe sub masa, in timp ce multi batrani, cu salele lor intepenite, nu prea mai pot participa.
Sambata e praznuita ingroparea trupeasca a Domnului Dumnezeu si Mantuitorului nostru Iisus Christos, cum si pogorarea lui in Iad, scotand neamul omenesc din stricaciune si trecandu-l in viata cea vesnica.

Duminica Invierii, Invierea Domnului din morti, care e praznicul praznicelor si sarbatoarea sarbatorilor ; drept care, crestinii in timp de 40 de zile pana la Inaltarea Domnului se saluta cu « Hristos a inviat ! », raspunsul fiind « Adevarat ca a inviat !».

Focurile de Pasti
De Inviere pe dealuri si pe coline, izbucnesc flacari puternice : Sunt « focurile de veghe », care in unele sate sunt aprinse si ard tot cursul noptii, luminand nu numai dealurile ci si vaile. In jurul lor stau roata oamenii istorisind intamplari din viata lui Iisus dupa Sfanta Scriptura a Noului Testament. Flacaii si baietii sar pe deasupra focului, pentru ca vrajitoarele si fermecatoarele sa n-aiba nici o putere asupra lor. In Bucovina se fac pe inaltimi clai din cetina si sunt tinute aprinse toata noaptea. In Transilvania se aprinde o roata careia i se da drumul de pe deal la vale. Acesta vraji se tin si-n apropierea bisericilor si romanii le fac in noaptea de Paste (ca la mormantul Mantuitorului au fost puse straji, dar si pentru a nu scapa momentul invierii).
In timp ce ard focurile, taranca pregateste blidul. Intr-un cosulet, ciubaras sau castron asaza tot ce doreste sa sfinteasca : pasca, oua incondeiate , o bucatica de slanina, branza, unt, hrean (hreanul e folosit si ca medicament, mai ales pentru oi sau vite, el pastrandu-se in pamant dupa ce a fost sfintit), iarba mare (care se amesteca in hrana vitelor ca sa dea mai mult lapte), usturoi (cu care se freaca trupul celor bolnavi), mac, sare, leustean (tot pentru vitele bolnave), tamaie (folosita in caz de cumpene grele / furtuni / pentru tamaiatul bolnavilor), busuioc, carpa (careia i se atribuie calitati vindecatoare) cu care s-au sters ouale rosii si o lumanare (care e pastrata numai sapte ani si este aprinsa impreuna cu tamaia, cand e amenintat satul cu grindina).

_________________
Traditii si obiceiuri de Pasti HExi4X2Traditii si obiceiuri de Pasti HExim7

www.seminee-acantus3d.ro
Sus In jos
http://www.semineebrasov.ro
mihaela83
admin
admin
mihaela83

Numarul mesajelor : 15872
Varsta : 36
Localizare : bucuresti
Data de inscriere : 09/05/2008

Traditii si obiceiuri de Pasti Empty
MesajSubiect: Re: Traditii si obiceiuri de Pasti   Traditii si obiceiuri de Pasti Icon_minitimeLun 13 Apr - 4:28:46

Bucate sfintite la slujba de Inviere

  • OUALE CURATITE - cine mananca oua prima data in ziua de Pasti se zice ca va fi usor peste an. Altii usuca albus de ou rosu sfintit si daca un om sau vita face albeata, piseaza albusul si i-l sufla in ochi.
  • SLANINA e folosita la mai multe leacuri : se ung ranile ; daca se imbolnaveste vreun om sau vita si mananca slanina aceasta se vindeca ; la scranteala vreunui picior sau mana se unge cu ea. Daca e bolnav de friguri se afuma cu slanina, tamaia alba si neagra puse pe o lespede. Daca sangereaza vreo vita i se da sa manance din slanina aceea.
  • HREANUL - cine-l mananca atunci cand vine acasa de la biserica va fi iute si sanatos tot anul. Pus in cofele cu apa sau in fantani, curateste apa. Se amesteca in tavitele vitelor impotriva bolilor si e bun contra frigurilor.
  • SAREA se foloseste la sfintirea fantanilor.
  • CUISOARELE - pentru dureri de masele.
  • FAINA - se freaca ochiul vitei cu albeata si-i trece.
  • USTUROIUL sfintit (pus in pamant) nu se strica. Serveste la alungarea strigoilor de la casa - se ung usile grajdurilor cu el. La nevoie se freaca si oamenii bolnavi (mai ales pentru vatamatura).
  • SAMANTA DE BUSUIOC - cu firele de busuioc sfintite se afuma cei cu dureri de urechi.
  • Busuiocul e inspiratorul dragostei, de usturoi fug strigoii si de taciune fuge dracul.


Spalarea din dimineata Invierii
Intr-un lighean se pune un ou rosu, in unele locuri doua, si o moneda de argint. Se toarna apa proaspata (neinceputa) adusa de la fantana. Toti ai casei se spala pe rand, dandu-si fiecare cu oul rosu peste obraz si zicand : « Sa fiu sanatos, si obrazul sa-mi fie rosu ca oul ; toti sa ma doreasca si sa ma astepte asa cum sunt asteptate ouale rosii de Pasti ; sa fiu iubit ca ouale in zilele Pastilor ». Dupa aceea se ia moneda de argint si trecand-o peste fata se zice : « Sa fiu mandru si curat ca argintul » ; fetele mai zic « sa trec la joc din mana-n mana ca si banul; sa fiu usoara ca si cojile de oua, care trec plutind pe apa ». In unele sate, in lighean se pune si o crenguta de busuioc, deoarece se zice ca daca te speli cu dansul vei fi onorat ca busuiocul.



Masa de Pasti
Intorsi de la biserica, membrii familiei se asaza la masa, gustand mai intai din ouale si pasca sfintite. Dupa ce isi potolesc foamea ciocnesc cate un pahar de bautura. Ouale se ciocnesc dupa un anumit ritual: persoana mai in virsta (de obicei barbatul) ciocneste capul oului de capul oului tinut in mina de un comesean, in timp ce rosteste cunoscuta formula <>, la care se raspunde cu: <>. Dupa credinta populara, e bine de tinut minte cu cine ai ciocnit intai pentru ca, daca din intamplare te ratacesti in vreo padure, n-ai decit sa-ti amintesti cu cine ai ciocnit intai de Pasti, si imediat gasesti drumul pe unde ai venit. Masa din prima zi de Pasti este un prilej de reunire a familiei, decurgand dupa un adevarat ritual. De pe masa de Pasti nu pot lipsi: ouale rosii, casul de oaie, salata cu ceapa verde si ridichi, drobul si friptura de miel, pasca umpluta cu brinza sau smantana si, mai nou, cu ciocolata.



Udatul fetelor
In mai multe zone ale tarii exista obiceiul ca a doua zi de Pasti, tinerii sa stropeasca fetele, iar acestea la randul lor sa le dea baietilor de baut si sa le ofere daruri, caci se crede ca nici unei fete nu-i va merge bine daca nu este udata. Inainte vreme, stropitul se facea cu apa de fantana; astazi este datina ca fetele sa fie udate cu apa de colonie.
Una dintre legendele care explica acest obicei spune ca a doua zi de Pasti, o fata crestina vindea oua. De la ea cumpara o fata pagana. Cele doua intrand in vorba, prima ii explica legea crestineasca, dar cea de-a doua, neincrezatoare, ii spune: "Te-oi crede daca s-or inrosi ouale pe care mi le-ai vandut!" Pe data, ouale s-au inrosit, iar de spaima, fetele au lesinat amandoua. Trecand pe acolo doi flacai, le-au vazut si le-au stropit cu apa de la fantana. Revenindu-si, fetele le-au daruit drept rasplata oua inrosite, iar pagana s-a increstinat.

Saptamana Luminata
Prin Invierea Domnului nostru Iisus Hristos din morti, cei din popor cred ca raiul se deschide tuturor sufletelor retinute in prinsoarea iadului incepind de la Adam si pana la venirea Mintuitorului, si ramine deschis de la Inviere pina la Duminica Tomii. Ca dovada ca in acest interval Raiul este deschis, dupa credinta poporului si datina cea veche, in ziua de Inviere se scoate usa din mijloc a altarului si se pune deoparte, unde sta apoi toata Saptamana Pastilor sau Saptamina Luminata. Cine moare in acest interval - si mai ales in ziua de Pasti sau in saptamina cea dintii dupa Pasti, numita pretutindeni Saptamana Luminata - merge de-a dreptul in rai pentru ca lumina raiului straluceste fiecaruia care moare in aceasta saptamina si pentru ca in timpul acesta usile raiului sint deschise, iar cele ale iadului inchise. Cel care moare este primit in rai, indiferent de pacatele care le-a facut, caci toate i se iarta. Si cel care se naste in aceasta zi, si mai cu seama cind trage clopotul intiia oara la biserica, este un om norocos pentru toata viata.

Pastele Mic
Duminica imediat urmatoare Invierii - Duminica Tomii - este cunoscuta in popor ca Pastele mic. In aceasta zi, in unele locuri exista obiceiul ca tinerii „sa se lege frati”. Legamantul se face „pe sange”, „pe datul mâinilor” sau „pe par”. La „fratia pe par”, cei doi isi smulg din cap câte un fir de par pe care il ingroapa apoi amandoi in acelasi loc, numai de ei stiut.



Pastele Blajinilor
Prima luni din a doua saptamana dupa Pasti se mai numeste Lunea Mortilor, Pastele Mortilor, Pastele Mici, Pastele Rohmanilor, Pastele Blajinilor sau Matcalaul. Blajinii sunt fiinte mitice, care traiesc pe Taramul Celalalt, dar pastreaza legaturi cu lumea noastra. Li se mai spune Rohmani, Rocamni, Rugmani, Urici si Oameni Rosii. Ei locuiesc in Ostroavele Albe ale Apei Sambetei. Unii dintre ei au apucaturi dusmanoase. Cele mai multe legende ii prezinta insa ca pe niste fiinte miloase, devotate lui Dumnezeu.
Blajinii sunt fiinte mitice, care traiesc pe Taramul Celalalt, dar pastreaza legaturi cu lumea noastra. Se crede ca ei provin din copii nebotezati morti imediat dupa nastere. Altii spun ca Rohmanii sunt oameni vechi, care au o credinta mai curata decat a actualilor pamanteni. Ei duc cam aceeasi viata ca noi, avand orase si sate. La sfarsitul lumii ei vor lua locul oamenilor pe pamant.
De Pastele Blajinilor se crede ca sufletele mortilor sunt slobode; de aceea in aceasta zi se gatesc multe si alese bucate, impartindu-se pe la vecini, cu credinta ca mortii numai in aceasta zi sunt liberi si pot gusta din mancarurile pregatite. La cine nu serbeaza si nu da mortilor de pomana vin mortii noaptea si le cer. In unele tinuturi se impart doar oua si colaci saracilor si se face slujba la cimitir. De Pastele Blajinilor au loc sarbatori campenesti, unde se mananca oua rosii si incondeiate. Se crede ca Blajinii se bucura tare mult vazandu-i pe oameni ca petrec la aceasta sarbatoare.



Pastele cailor
Pastele Cailor se sarbatoreste in ziua de joi din a sasea saptamana care urmeaza dupa Pasti cand se crede ca, pentru un ceas, si pentru o singura data pe an, caii se satura de pascut iarba. Se pare ca in vechime era o zi a Soroacelor, cand se încheiau diferite afaceri. Cum data acestei sarbatori putea varia de la an la an cu un numar mare de zile, importanta ei s-a diminuat treptat, primind un sens peiorativ: a nu da înapoi ceea ce ai imprumutat, a amana pana la Pastele Cailor, pana la Sfantul Asteapta, deci a nu te tine de cuvant.
Surse: Sarbatori de Pasti, Traditii de Pasti, Traditii romanesti - Pastele, Traditii de Paste, Traditii si obiceiuri populare de Pasti, Pastele Blajinilor, Saptamana intunecata si Saptamana Luminata, Intrarea Domnului in Ierusalim, Arta de a trai

_________________
Traditii si obiceiuri de Pasti HExi4X2Traditii si obiceiuri de Pasti HExim7

www.seminee-acantus3d.ro
Sus In jos
http://www.semineebrasov.ro
mihaela83
admin
admin
mihaela83

Numarul mesajelor : 15872
Varsta : 36
Localizare : bucuresti
Data de inscriere : 09/05/2008

Traditii si obiceiuri de Pasti Empty
MesajSubiect: Re: Traditii si obiceiuri de Pasti   Traditii si obiceiuri de Pasti Icon_minitimeLun 13 Apr - 4:29:29

Miracolul Invierii


Invierea lui Hristos, al carei imn - Troparul Pastilor - este cel mai triumfal pe care l-a cantat si l-a auzit vreodata neamul omenesc, creeaza in noi, crestinii, o stare sufleteasca ce nu se poate compara cu nici una din cele prin care trec oamenii. Ea este efectul unei usurari, unei bucurii, unei increderi si unei nadejdi, pe care n-o poate produce in om, nici un alt fapt, nici un alt sentiment, nici o schimbare, nici o emotie din cele ce pot incerca sufletul nostru. Imnul Invierii este un strigat de triumf si de bucurie care ne ridica pana la cer, este o stare sufleteasca unica si incomparabila, este privilegiul si fericirea noastra de crestini!
Prin suferinta si moartea Mantuitorului ne bucuram de inviere; prin Inviere ne bucuram si triumfam in triumful lui Hristos, ca triumf al nostru. El a murit pentru noi si a triumfat pentru noi. In Moartea Lui sta mantuirea noastra, in Invierea Lui sta biruinta noastra.
Bucuria pascala, pe care Biserica Ortodoxa o evoca intens si solemn patruzeci de zile, este bucuria si nadejdea noastra cea mai mare, nu doar patruzeci de zile, ci de fiecare zi si ceas al vietii noastre de crestin, de fiecare zi si ceas. Cu fiecare cantare pascala si cu fiecare salut pascal "Hristos a Inviat!", adeverim, marturisim si traim marele Lui Cuvant Dumnezeiesc:
"In lume necazuri veti avea, dar indrazniti, Eu am biruit lumea" (Ioan 16,33).

In aceasta biruinta credem si izbandim, cantand imnul triumfului crestin:
HRISTOS A INVIAT!

_________________
Traditii si obiceiuri de Pasti HExi4X2Traditii si obiceiuri de Pasti HExim7

www.seminee-acantus3d.ro
Sus In jos
http://www.semineebrasov.ro
mihaela83
admin
admin
mihaela83

Numarul mesajelor : 15872
Varsta : 36
Localizare : bucuresti
Data de inscriere : 09/05/2008

Traditii si obiceiuri de Pasti Empty
MesajSubiect: Re: Traditii si obiceiuri de Pasti   Traditii si obiceiuri de Pasti Icon_minitimeLun 13 Apr - 4:30:43

Simboluri pascale



Lumanarea de Inviere
In noaptea Invierii, fiecare gospodar sau gospodina, fiecare ins, mic sau mare, tanar sau batran, care ia parte la Inviere trebuie sa aduca cu sine si o lumina pe care o aprinde si o tine aprinsa in tot timpul savarsirii Sfintei Invieri. Dupa Inviere, fiecare se intoarce cu lumina aceasta, numita in cele mai multe parti lumina Invierii, aprinsa acasa. Dupa ce pasesc peste prag, se inchina, iar apoi sting lumanarea in grinda, afumand-o pe aceasta in semnul crucii. Dupa numarul acestor cruci se socoteste numarul anilor de cind e casa sau cati ani s-a trait in ea.
Lumanarea e pastrata cu cea mai mare sfintenie tot anul pentru a o avea la indemana si a o putea aprinde la intamplari primejdioase. In unele zone, cu lumina Invierii se afuma vitele. In Banat exista datina sa se foloseasca lumina aceasta si de catre fetele cele mari pentru a fi bine vazute cind se duc la jocuri. Cind rosteste preotul intiia oara cuvintele Hristos a Inviat!, fetele batrane care asista la Inviere soptesc: Eu sa joc inainte, pentru a se marita. Tot atunci, vinatorii zic: Vinat prind, iar pescarii: Peste prind, in credinta populara existind traditia ca, rostind cuvintele, vor avea in decursul anului spor la vinat si la pescuit.




Crucea
Este simbolul iubirii lui Dumnezeu pentru oameni, simbolul jertfei lui Iisus Hristos pentru salvarea omenirii. Crucea a fost declarata ca simbol al crestinatatii de catre imparatul Constantin, in cadrul Consiliului de la Niceea, in anul 325 dupa Hristos.



Ouale "rosii"
Ouale simbolizeaza mormintul lui Iisus Hristos, care s-a deschis la invierea sa din morti. De aceea, cind sparg ouale prin ciocnire, dar si cind se saluta crestinii isi spun: "Hristos a inviat! Adevarat a inviat!". Culoarea rosie a oualelor simbolizeaza singele lui Iisus care s-a scurs pe cruce pentru mintuirea lumii. Exista credinta ca cei care ciocnesc se intilnesc pe lumea cealalta. Ouale simbolizeaza si reintinerirea, primavara. In Egiptul antic, oul era simbolul legamantului vietii si reprezenta, totodata, sicriul ori camera mortuara. In traditia populara de la noi, ouale de Pasti sunt purtatoare de puteri miraculoase: vindeca boli, protejeaza animalele din gospodarie, te apara de rele.
Originea colorarii oualor se pierde în negura epocii precrestine, din timpurile cand Anul Nou se sarbatorea la echinoctiul de primavara. Ele erau date în dar, ca simbol al echilibrului, creatiei si fecunditatii. Si la romani, colorate în rosu, ouale faceau parte dintre darurile sarbatorii lui Janus si erau folosite la diferite jocuri si ceremonii religioase. Obiceiul colorarii oualor s-a transmis crestinilor si este înca practicat mai ales la popoarele Europei si Asiei. Spre deosebire de alte tari ale Europei, unde obiceiul s-a restrans sau a disparut, la romani a înflorit, atingand culmile artei prin tehnica, materiale, simbolica motivelor si perfectiunea realizarii.
Ouale "incondeiate" ("impistrite" sau "muncite") s-au constituit, la romani, intr-o marturie a datinilor, credintelor si obiceiurilor pascale, integrandu-se intre elementele de o deosebita valoare ale culturii spirituale populare, care definesc particularitatile etnice ale poporului nostru. Folclorul conserva mai multe legende crestine care explica de ce se înrosesc ouale de Pasti si de ce ele au devenit simbolul sarbatorii Invierii Domnului. Cea mai raspandita relateaza ca Maica Domnului, care venise sa-si planga fiul rastignit, a pus cosul cu oua langa cruce si acestea s-au înrosit de la sangele care picura din ranile lui Isus. Domnul, vazand ca ouale s-au înrosit, a spus celor de fata: "De acum înainte sa faceti si voi oua rosii si impestritate intru aducere aminte de rastignirea mea, dupa cum am facut si eu astazi".
Ciocnitul oualor semnifica sacrificiul divinitatii primordiale si se face dupa reguli precise: persoana mai în vârsta (de obicei barbatul) ciocneste capul oului de capul oului tinut in mâna de partener, in timp ce rosteste cunoscuta formula <>, la care se raspunde <>.



Pasca
Gospodinele coc, o singura data pe an, de Sfintele Pasti, pasca. Aceasta are o forma rotunda, pentru ca se crede ca scutecele lui Hristos au fost rotunde. Avand la mijloc o cruce, pasca este impodobita pe margini cu aluat impletit.



Mielul
Mielul il simbolizeaza chiar pe Iisus Hristos, care s-a jertfit pentru pacatele lumii si a murit pe cruce ca un miel nevinovat. Mielul este simbolul lui Iisusi in intreaga traditie crestina. Rugaciunile pentru binecuvantarea mieilor dateaza din secolul al VII-lea. Ulterior, mielul fript a devenit un fel principal pe masa de Paste a tuturor crestinilor. În Europa sunt foarte populari si mieii din unt, paste sau zahar.

Iepurasul
Se presupune ca Iepurasul de Pasti isi are originea in credintele pre-cristiane ale fertilitatii. Iepurele, cel mai fertil animal, era vazut ca un simbol al renasterii intregii naturi in aceasta perioada a primaverii. Prima aparitie a iepurasului ca simbol al Pastelui a avut loc in Germania, aparand mentionat in carti in jurul anului 1500. Primii iepurasi comestibili au fost facuti tot in Germania, la inceputul secolului 17, din aluat si zahar. In America, traditia iepurasului de Pasti care aduce cadouri oua vopsite copiilor cuminti a fost adusa de emigrantii germani. Astfel, iepurasul de Pasti a fost alaturat lui Mos Craciun in inimile copiilor din lumea intreaga.

_________________
Traditii si obiceiuri de Pasti HExi4X2Traditii si obiceiuri de Pasti HExim7

www.seminee-acantus3d.ro
Sus In jos
http://www.semineebrasov.ro
brigita
prichindelul asistent
prichindelul asistent
brigita

Numarul mesajelor : 73586
Localizare : Ocna Mures
Data de inscriere : 29/03/2008

Traditii si obiceiuri de Pasti Empty
MesajSubiect: Re: Traditii si obiceiuri de Pasti   Traditii si obiceiuri de Pasti Icon_minitimeMar 14 Apr - 21:46:43

Obiceiuri Pascale
Desi la fel ca majoritatea sarbatorilor si Pastele are origini crestine, de fapt aceastaa fost o sarbatoare pagana.
Vechii saxoni au sarbatorit venirea primaverii aducand omagii zeitei
primaverii, Eastre. Cand in secolul al II-lea misionarii crestini au
ajuns in mijlocul triburilor nordice cu serbarile lor pagane, au
incercat sa ii converteasca la crestinism. Au reusit, insa numai intr-o
masura oarecare. Pentru noii crestini interdictia de a-si serba vechile
sarbatori pagane ar fi insemnat moartea. Pentru a salva vieti,
misionarii au decis sa isi popularizeze mesajul religios incet,
permitand populatiilor sa isi continue celebrarile pagane insa acestea
trebuiau sa fie in maniera crestina. Asa cum s-a intamplat, sarbatoarea
pagana Eastre avea loc la aceeasi data ca si sarbatoarea crestina a
renasterii Domnului. Astfel s-a alterat festivalul insasi, devenind o
sarbatoare crestina, iar numele vechi de Eastre s-a schimbat in
varianta moderna de Easter (Pastele in limba engleza).
Procesiunea de la miezul noptii
Slujba de Inviere incepe de la miezul noptii, asa este inca din Evul
Mediu, cand oamenii asteptau rasaritul soarelui pentru a se porni in
procesiune spre biserica.
Ritualuri de stropit
Binecunoscut obicei pascal este stropitul fetelor, in a doua zi de
Pasti. fetele sunt stropite in Ardeal cu apa de colonie, obicei
unguresc, iar in Polonia, Germania si Ucraina fetele se stropesc cu
apa. Pe langa udat se fac si urari de sanatate de vreme ce se crede ca
zapada topita le face mai frumoase si este aducatoare de noroc. Conform
credintei religioase, obiceiul isi are radacinile in faptul ca evreii
i-au stropit cu apa pe adeptii lui Iisus care aduceau vestea invierii
Domnului.
Haine noi
In occident, si mai ales englezii isi cumpara haine noi, iar irlandezii
participa la concursuri de dans cu premii. In Franta nu se trag
clopotele intre Vinerea Mare si Duminica Pastilor.
In Suedia, copiii dau scrisori vecinilor si primesc de la acestia
dulciuri sau bani, obicei asemanator cu cel de Halloween: "trick or
treat".
Pastele
Dupa Craciun cea mai frumoasa sarbatoare de familie este pastele.
Cum iarna este incantator peisajul acoperit cu zapada, bradul impodobit
din mijlocul casei, la fel ne incanta si primele miresme primavaratice.

La fel au simtit oamenii din vremuri stravechi. Primavara inseamna
renasterea naturii. Nu este doar o simpla intamplare faptul ca in
vremuri pagane, inceputul de an se sarbatorea odata cu venirea
primaverii.
Sarbatoarea pastelui este deci si sarbatoarea primaverii.
Deja din secolul al II-lea avem date despre sarbatorirea Pastelui, traditii pe de o parte crestine, pe de alta parte pagane.
Pastele este sarbatoarea crestina a Invierii Domnului.
Ultima saptamana a postului care precede sarbatoarea este saptamana
mare, care incepe cu duminica Floriilor si se termina cu duminica
pascala. Sarbatoarea incepe de fapt cu duminica Floriilor, cand se
sarbatoreste intrarea lui Hristor in Ierusalim. Saptamana mare are
menirea impartasirii chinurilor lui Iisus. In aceasta saptamana se
termina postul de 40 de zile, si natura renaste. In ziua de joi a
saptamanii mari clopotele inceteaza sa mai bata, vor mai bate doar
Sambata Mare. Aceasta zi este totodata si inceputul chinurilor
Mantuitorului.
Vinerea este ziua rastignirii lui Hristos, cea mai mare zi de post.
Ziua de vineri era considerata mereu zi fara noroc. In aceasta zi nu se
obisnuiau muncile legate de cultivarea pamantului sau de cresterea
animalelor,
nu se aprindea foc si nu se cocea paine.
Se obisnuia ca in ziua de vineri sa se faca o baie in zori in parau.
Cine pastra traditia se spunea ca va avea noroc tot anul.
Sarbatoarea Pastelui incepe in dupamasa zilei de sambata. Se termina postul de 40 de zile si clopotele incep sa bata din nou.
Cel mai important moment al zilei este sfintirea apei botezatoare la
biserica. Se spunea ca prima persoana care urmeaza sa fie botezata
cu aceasta apa "noua" va avea noroc toata viata.
Apa prezenta un rol important si duminica. Se spunea ca prima persoana
care apuca sa ia apa de la fantana va avea noroc. Oamenii obisnuiau sa
puna oua rosii in apa si obisnuiau sa se spele din aceasta pentru a se
proteja de boli. Se obisnuia si sfintirea bucatelor. Crestinii mergeau
la biserica ducand mancarea si vinul pregatit pentru a fi sfintite.
Postul se termina oficial prin consumarea acestor bucate. In unele
regiuni aceasta traditie este vie si in zilele noastre. Se spunea ca
daca gainile apuca sa manance din ramasitele acestor mancaruri vor oua
mult. Se obisnuia ca oul sfintit sa fie consumat in mijlocul familiei,
pentru ca in cazul in care careva s-ar rataci sa isi aminteasca cu cine
a mancat si sa isi regaseasca calea spre casa.
Mancarea traditionala este carnea de miel pregatita dupa mai multe
retete specifice. Mielul este simbolul lui Hristos. Oul simbolizeaza
renasterea. In unele regiuni ziua de luni este ziua stropitului.
Aceasta traditie isi are radacinile in credinta in fortele
purificatoare si fertilizatoare ale apei. In unele tari in loc de
stropit se obisnuieste folosirea nuielei in sensul ca se aplicau cateva
lovituri fetelor tinere. Pentru ambele fapte, baietilor li se cuvenea
un ou vopsit. Ouale rosii aveau menirea de a tine raul departe si
simbolizau sangele lui Hristos.
Iepurasul aducator de oua rosii provine de pe meleaguri germane si simbolizeaza fertilitatea.
Data sarbatoririi Pastelui
Inainte de anul 325 i.H. Pastele se sarbatorea in diferitele zile ale
saptamanii, chiar si vinerea, sambata si duminica. In acel an, s-a
convocat consiliul de la Nicaea de catre imparatul Constantin. A emis
legea pascala care stabilea ca aceasta sarbatoare sa aiba loc in prima
duminica dupa luna plina de sau dupa echinoxul de primavara sau prima
zi de primavara. Astfel, Pastele trebuie sarbatorit intr-o duminca
intre data de 22 martie si 25 aprilie.
Data este legata de ciclul lunii.
Simboluri pascale
Crucea
Crucea este simbolul crucificarii, opusul invierii. Totusi, la
consiliul de la Nicaea, in anul 325 i.H., Constantin a decretat ca
intocmai crucea sa fie simbolul oficial al crestinismului. Crucea nu
este numai simbolul pascal, dar este utilizata foarte mult de biserica
catolica, ca simbol al credintei.
Iepurasul
Iepurasul nu este o inovatie moderna. Simbolul provine inca din vremea festivalurilor pagane de Eastre.
Simbolul pamantesc al zeitei Eastre era iepurele. Germanii au adus cu
ei simbolul iepurasului pascal in America. Numai dupa razboiul civil
devine raspandit ca fiind simbol crestin. De fapt sarbatoarea Pastelui
nu era celebrata in America pana la acea data.
Iepurasul aducator de oua rosii provine de pe meleaguri germane si simbolizeaza fertilitatea.
Oul
Oul simbolizeaza invierea. Ouale rosii aveau menirea de a tine raul departe si simbolizau sangele lui Hristos.
Mielul
Reprezinta victoria vietii asupra mortii. Il simbolizeaza pe Cel care trebuie sacrificat pentru propria mantuire.
Mieii sunt membrii turmei lui Dumnezeu.
Sus In jos
brigita
prichindelul asistent
prichindelul asistent
brigita

Numarul mesajelor : 73586
Localizare : Ocna Mures
Data de inscriere : 29/03/2008

Traditii si obiceiuri de Pasti Empty
MesajSubiect: Re: Traditii si obiceiuri de Pasti   Traditii si obiceiuri de Pasti Icon_minitimeMar 14 Apr - 21:49:58

-- Potrivit unui obicei moștenit
de la maghiari, toate femeile au stat acasă și i-au așteptat pe
udători, care au venit cu zecile să le stropească cu apă de colonie sau
parfum, ca simbol al vietii si fertilitatii



















Traditii si obiceiuri de Pasti 1209414518










Pana la sfarsitul
secolului al XIX-lea, in diferite zone ale Ardealului, exista obiceiul
ca in dimineata primei zile de Paste, flacaii sa urce pe un deal din
apropierea satului pentru a vedea mielul pascal odata cu rasaritul
soarelui.
In comunitatile sasesti si romanesti, se mai obisnuia ca in dimineata
primei zile de Paste, baietii sa impodobeasca cu ramuri de brad casele
unde locuiau fete de maritat. Daca erau mai multe fete se impodobea si
poarta.
Apoi, fanfara satului anunta Invierea Mantuitorului. Dis-de-dimineata,
femeile duceau in cosuri ouale vopsite la biserica, iar dupa ce erau
sfintite se daruiau. Ouale sfintite se puneau pe farfurii de cositor
(specifice locuitorilor sasi din sudul Transilvaniei) in camera cea
mare a casei.


























Traditii si obiceiuri de Pasti 1209414518-1










In sambata Pastelui, copiii impleteau din nuiele de alun o coronita
impodobita cu brebenei si alte flori culese din padure. A doua zi,
coronitele erau duse in biserica, iar in timpul slujbei fiecare copil
inconjura altarul impreuna cu preotul. Dupa terminarea slujbei, fiecare
familie mergea la cimitir, iar copiii impodobeau mormintele cu
lumanarile de pe coronita.
In comunitatile sasesti din Transilvania, in ziua de Paste, se tinea la
amiaza cea mai frumoasa slujba a anului. Cu aceasta ocazie, barbatii
purtau frumoasele cojoace brodate, iar femeile mergeau la biserica in
portul de sarbatoare. Acum se etalau noile haine de sarbatoare.
Inainte de slujba, credinciosii isi cereau reciproc iertare. Dupa
terminarea slujbei, la iesirea din biserica, fiecare copil primea cate
un ou si o turta dulce in forma de iepuras sau inimioara.


























Traditii si obiceiuri de Pasti 1209414518-2










Obiceiurile din a doua zi de Paste sunt foarte variate, incepand cu
daruirea oualor si ciocnitul, urmata fiind de stropitul cu apa ca act
de purificare, de crestere, de sanatate si fertilitate.
Stropitul cu apa isi are originea in perioada precrestina, ca simbol al
vietii si fertilitatii, si a fost practicat de multe popoare, cum ar fi
celtii si alte natii germanice. In Transilvania, pana la sfarsitul
secolului al XVIII-lea, obiceiul stropitului se practica si in
familiile aristocrate.
In anul 1740 s-a interzis la Brasov stropitul cu apa, deoarece
deteriora hainele. Obiceiul era diferit de cel de acum, pentru ca se
folosea apa in cantitati mai mari. La sfarsitul secolului al XIX-lea a
patruns si la noi apa de colonie, ceea ce a dus la inlocuirea apei cu
parfumul.


























Traditii si obiceiuri de Pasti 1209414518-3










Baietii mergeau in grup la stropit in functie de varsta. In fruntea
fiecarui grup se aflau doi baieti care duceau un cos frumos impodobit,
in care strangeau apoi ouale primite.
Baietii intrau primii in casele fetelor, cerandu-le voie parintilor
fetei sa o stropeasca. "Am auzit ca aveti un trandafir, am venit sa-l
udam , ca sa nu se ofileasca". Baietii stropeau fata cu parfum dupa
care erau rasplatiti cu bautura, prajituri si oua.
Tot in aceasta zi, tinerii confirmati erau primiti in grupul feciorilor
si al fetelor. Dupa amiaza avea loc un bal la care participa intreaga
comunitate.
A treia zi de Paste, baietii erau stropiti de catre fete. Acestea se
furisau in camerele unde dormeau baietii si ii udau din belsug.
Sarbatoarea Pastelui se incheia cu un bal organizat in sala festiva a
satului. Se avea grija ca toate fetele sa fie invitate la dans in
functie de varsta.


























Traditii si obiceiuri de Pasti 1209414518-4










Petrecerea dura pana in zorii zilei urmatoare. Obiceiul stropirii a
fost preluat de la sasi si in comunitatile romanesti si maghiare. In
dimineata zilei de Paste, in multe locuri, copiii se spala pe fata cu
apa proaspata adusa de la fantana in care s-a pus un ou rosu cu fire de
iarba verde. In tara Motilor, in noaptea de Paste, feciorii iau toaca
din turnul bisericii si o duc la cimitir unde o tin un timp.
Altii incearca sa fure toaca din cimitir. Daca toaca a fost furata,
pazitorii sunt pedepsiti cu organizarea unui ospat, din care se
infrupta atat "hotii", cat si "pagubasii". Daca aceia care au incercat
sa fure toaca nu au reusit, atunci ei vor fi cei care vor plati ospatul.
Pe valea Crisului Alb, la Almas, intreaga comunitate se aduna in curtea
bisericii in prima zi de Paste. Femeile si fetele, in straie de
sarbatoare, vopsesc si "impistritesc" oua. In ziua de Paste, apa avea
un rol deosebit.
Feciorii si fetele mergeau sa se scalde pana la rasaritul soarelui,
fara a spune celorlalti locul. Astfel erau curatati de toate bolile si
rautatile si feriti de imbolnaviri in timpul anului. Totodata, apa
facea minuni in legatura cu maritisul fetelor, daca acestea se lasau
stropite de feciori in primele doua zile dupa ziua Pastelui.


Sus In jos
adriana_1
prichindel de patru stelute
prichindel de patru stelute
adriana_1

Numarul mesajelor : 12583
Varsta : 36
Localizare : Suceava
Data de inscriere : 30/05/2009

Traditii si obiceiuri de Pasti Empty
MesajSubiect: Re: Traditii si obiceiuri de Pasti   Traditii si obiceiuri de Pasti Icon_minitimeDum 21 Mar - 2:19:20

fetelor, cum va pregatiti de paste?
Sus In jos
beatrice2007
* ajutor admin *
* ajutor admin *
beatrice2007

Numarul mesajelor : 3533
Varsta : 51
Localizare : Bucuresti
Data de inscriere : 18/05/2008

Traditii si obiceiuri de Pasti Empty
MesajSubiect: Re: Traditii si obiceiuri de Pasti   Traditii si obiceiuri de Pasti Icon_minitimeMier 20 Apr - 13:24:56

Traditii si obiceiuri de Pasti 26449

Cele mai cunoscute obiceiuri si superstitii in legatura cu Saptamana Patimilor



In Saptamana Mare, curatenia in gospodarii si case, vopsirea pomilor si a pietrelor cu var alb, aerisirea hainelor si a asternuturilor, desfundarea si curatarea gradinilor reprezinta o modalitate de a ura bun venit primaverii, dar si de a primi lumina Invierii in inimile si casele noastre. In comunitatile rurale, de la mic la mare, fiecare are rolul sau bine definit in curatarea si primenirea ograzilor. In Noaptea Invierii insa, orice activitate gospodareasca inceteaza. Oamenii se pregatesc fizic si sufleteste pentru a primi lumina, pregatindu-si haine noi si dichisindu-se.


Din batrani, se vorbeste despre faptul ca in Saptamana Patimilor (Saptamana Luminata) cerurile sunt inchise, deschizandu-se insa in noaptea de Pasti pentru cei cu inima curata. Se crede ca sufletele celor care mor in Sambata mare oscileaza intre Rai si iad, intre lumea viilor si lumea mortilor. De asemenea, in Vinerea Mare, nu se bat clopotele pentru cei morti, ci doar toaca. Ziua de Marti a Saptamanii Luminate, numita si Martea Seaca, se cinsteste prin post. “Tinand” aceasta zi, strabunii nostri credeau ca vor fi feriti de dureri de cap si ca Dumnezeu va veghea pentru ca laptele animalelor din gospodarie sa nu sece. Ghidul spiritual al traditiilor si obiceiurilor din Saptamana Mare.

Traditii si obiceiuri de Pasti 146

In Joia Mare nu este indicat sa fii inactiv sau sa-ti petreci ziua dormind. Se spune ca vei fi lenes tot timpul anului, iar femeile mai ales isi vor atrage asupra lor mania Joimaritei, un personaj mitologic justitiar ce pedepseste trandavia. Cinsteste in schimb aceasta zi ca pe o zi de sarbatoare. Nu spala rufe si nici nu se pune closca pe oua ori altfel closca va scoate numai cocosi.



In fiecare an, in Joia mare, se crede ca mortii revin la vechile lor locuinte pamantesti. De aceea, in anumite zone ale tarii, in curtile gospodariilor se aprind focuri mari pentru ca cei decedati sa se poate incalzi si sa aiba lumina si pe lumea cealalta. Pentru ca aceste suflete sa-si gaseasca linistea, se impart celor nevoiasi colaci si mancaruri sfintite in biserica. Sufletele celor morti trebuie primite cu bucurie si cu responsabilitate, pomenindu-i la slujbele de la biserica si pregatindu-le bucate alese. Odata ce Saptamana Mare se incheie, sufletele celor dragi trebuie “conduse” la cimitir aprinzand o lumanare in ziua de Pasti pentru mantuirea lor. Mai mult, in credinta populara, cei care tin post din Joia Mare si pana in Pasti vor fi instiintati cu trei zile inainte de a trece in lumea cealalta de moartea lor.



In traditia romaneasca, s-a pastrat obiceiul conform caruia ouale se inrosesc cu precadere in Joia Mare. Astfel, nu se vor strica pe tot parcursul anului. Ouale vopsite simplu, doar in rosu, mai sunt cunoscute si sub numele de “merisoare”. Ele se dau de pomana, pe lumea cealalta fiind primite ca mere. Tot in Joia din Saptamana Luminata, in anumite zone ale tarii s-a pastrat traditia framantarii si coacerii “painii uitatilor”. Aceasta paine speciala este inchinata acelor morti care nu au fost pomeniti de-a lungul anului.

Traditii si obiceiuri de Pasti Easter_egg_03

In Joia Mare, in unele sate, fetele de maritat fura matraguna de la vecini si o ascund sub pragul bisericii astfel incat preotul sa treaca peste ea. Astfel, conform obiceiului, vor fi placute de flacai mandri si vor fi invitate la hora pe tot parcursul anului.



In mod traditional, unele persoane tin post negru in Vinerea Mare. Nu se mananca si nu se bea nimic. De aceea, in unele zone ale Maramuresului si ale Bihorului, acestei saptamani i se mai spune si Saptamana Neagra. Gospodinele nu au voie sa framante aluat sau sa-l coaca in cuptor caci se considera a fi un pacat mare. Se spune ca nimeni nu va putea manca din aceasta coptura, nici macar pestii... In acelasi timp, in dimineata de Vineri, inainte de rasaritul soarelui, exista traditia scaldatului intr-o apa curgatoare sau a mersului prin roua. Datina ne invata ca cei care se cufunda de trei ori intr-o apa curgatoare vor fi feriti de boli si friguri, mentinandu-se sanatosi si energici tot timpul anului. Ploaia in aceasta zi sfanta de vineri prevesteste un an roditor si abundent, iar lipsa ei un an sarac, lipsit de roade. Tot in Vinerea Mare este interzisa consumarea de otet si urzici. Pe cruce, Mantuitorul a fost batut cu urzici, iar buzele i-au fost udate cu otet.



In Sambata Mare, se fac ultimele pregatiri pentru masa de Paste, iar gospodinele trebuie sa incheie curatenia. Daca te impiedici in timp ce te indrepti catre slujba de Inviere, se spune ca vei avea un an greu si plin de incercari.
Traditii si obiceiuri de Pasti 206

_________________

Traditii si obiceiuri de Pasti 2055419hv9ocd1tbg

Hello Tweety
|

Traditii si obiceiuri de Pasti 2055419hv9ocd1tbg
Sus In jos
beatrice2007
* ajutor admin *
* ajutor admin *
beatrice2007

Numarul mesajelor : 3533
Varsta : 51
Localizare : Bucuresti
Data de inscriere : 18/05/2008

Traditii si obiceiuri de Pasti Empty
MesajSubiect: Re: Traditii si obiceiuri de Pasti   Traditii si obiceiuri de Pasti Icon_minitimeMier 20 Apr - 13:25:54

Traditii si obiceiuri de Pasti Er0103



Traditii pascale neobisnuite din intreaga lume

Pastele simbolizeaza pentru majoritatea crestinilor invierea lui Isus Hristos. In credinta iudaica el reprezinta eliberarea evreilor din Egipt si este asociat intotdeauna cu Pesah-ul. Cu toate acestea, Pastele este de multe ori legat de ritualuri pagane sau traditii antice. Iata cateva dintre cele mai bizare traditii pascale antice dar si surprinzator de moderne din intreaga lume.

Franta, Olanda si Belgia

In Franta, Olanda si Belgia traditia spune ca toate clopotele din biserici zboara spre Roma pentru cateva zile si se intorc in dimineata Pastelui. Clopotele zburatoare aduc cu ele oua colorate si iepuri de ciocolata. Acest crez a fost inradacinat din cauza faptului ca timp de cateva zile inainte de sarbatoarea pascala, nu se bat niciodata clopotele (in semn de respect pentru Mantuitor). In Olanda si zona flamanda a Belgiei clopotele isi iau zborul in sambata dinaintea Pastelui, iar in Franta si zona francofona a Belgiei clopotele “pleaca” marti.

Finlanda si Suedia

In Finlanda si Suedia, in martea dinaintea Pastelui, copiii se picteaza pe fata si se costumeaza in vrajitori, mergand din usa in usa si cerand bomboane (ca de Haloween). Aceasta traditie se tine pentru a alunga spiritele rele si vrajitoarele care isi fac aparitia intre Vinerea Buna si Duminica de Paste. La baza, aceste lucruri se faceau pe 30 aprilie, in Noaptea Walpurgis, dar fiindca aceasta data este apropiata de sarbatoarea pascala, oamenii aprind focuri in aer liber pentru a alunga spiritul lui Iuda.

Cehia, Ungaria si Slovacia

Probabil ca cel mai neobisnuit obicei pascal are loc in Cehia, Ungaria si Slovacia unde, in a doua zi de Paste, femeile sunt biciuite simbolic. Barbatii arunca pe acestea galeti cu apa si apoi le bat cu un bici confectionat din rachita decorat cu panglici colorate. Potrivit legendei, femeile trebuie biciuite pentru a fi frumoase si sanatoase in anul ce urmeaza.----asta da traditie ....bravo !!!

In zilele noastre, aceasta traditie este foarte raspandita si de aceea comerciantii chiar produc bice frumos decorate cu care pot fi “batuti” cei dragi.

Traditii si obiceiuri de Pasti Er0602


Germania


Traditia “pomului pascal” a fost inventata de o familie acum mai bine de patruzeci de ani. Sotii Kraft din Saalfeld, Germania au inceput sa-si impodobeasca pomul din fata curtii cu oua de plastic in anul 1965. De-a lungul anilor, acest obicei s-a raspandit, iar ouale din plastic s-au transformat in adevarate obiecte de arta. Familia Kraft are astazi chiar si un site oficial: eierbaum-saalfeld.de.

O alta traditie pascala nemteasca legata de copaci este urmatoarea: de Paste este facut un foc din brazii ce au fost impodobiti de Craciun. Acest foc simbolizeaza victoria primaverii asupra iernii aspre.



Elvetia

In Elvetia este urmata traditia conform careia toate oraselele trebuie sa-si transforme fantanile in “fantani pascale”. Astfel, ele sunt decorate cu panglici colorate, flori si oua pictate confectionate din hartie. Obiceiul simbolizeaza sarbatorirea primaverii si importanta apei pentru zonele secetoase din muntii Alpi.


Grecia


In orasul Vrontados din insula Chios din Grecia exista o traditie veche de secole ce se pare ca a inceput atunci cand locuitorii orasului incercau sa sperie armata turcilor cu ajutorul artificiilor. O alta ipoteza este ca obiceiul s-a nascut atunci cand marinarii greci au invatat cum sa confectioneze artificii de la chinezi.

Indiferent de originile acestui obicei, astazi, in Vrontados, cele doua biserici ortodoxe organizeaza “un razboi” cu artificii unde toata lumea se simte bine. Aspectul pozitiv al acestui fapt este ca, de Paste, atrage numerosi turisti.

Australia

Iepurasul de Paste a devenit cel mai popular simbol al acestei sarbatori datorita americanilor. In Australia insa, localnicii il prefera pe marsupialul lor nativ, bilby, din cauza faptului ca iepurii le-au distrus recoltele si vegetatia.


Polonia
Polonezii prepara de sarbatoarea pascala o paine traditionala. Obiceiul spune ca daca la prepararea acestei paini participa si un barbat, mustata acestuia se va albi, iar aluatul nu va creste. De aceea, barbatii polonezi sunt considerati foarte norocosi, fiindu-le interzis sa isi ajute consoartele la prepararea bucatelor...s-au scos si de data asta.


Traditii si obiceiuri de Pasti Er3006

Spania

In Joia Mare, in localitatea Verges din Spania, locuitorii fac parade si danseaza “dansul mortii” pe strazile medievale. Cu totii sunt costumati in diferite creaturi fantastice, iar in urma paradei sunt personaje imbracate in scheleti ce cara cutii cu cenusa. Spectacolul inspaimantator incepe la miezul noptii si continua pana la ora 3 dimineata.

Mexic, Portugalia, Spania si Grecia

In unele comunitati ortodoxe si catolice din Grecia, Spania, Portugalia si Mexic exista obiceiul de a arde “chipul” lui Iuda. Sculptura cu chipul apostolului care l-a tradat pe Isus este spanzurata si apoi arsa in ziua Pastelui.

Aceasta traditie obisnuia sa fie practicata in intreaga Europa, insa astazi a scazut in popularitate fiind considerata anti-semitica.


Traditii si obiceiuri de Pasti Er0704

_________________

Traditii si obiceiuri de Pasti 2055419hv9ocd1tbg

Hello Tweety
|

Traditii si obiceiuri de Pasti 2055419hv9ocd1tbg
Sus In jos
brigita
prichindelul asistent
prichindelul asistent
brigita

Numarul mesajelor : 73586
Localizare : Ocna Mures
Data de inscriere : 29/03/2008

Traditii si obiceiuri de Pasti Empty
MesajSubiect: Re: Traditii si obiceiuri de Pasti   Traditii si obiceiuri de Pasti Icon_minitimeJoi 21 Apr - 21:17:06

Foarte interesante articolele ,multumim carmen Traditii si obiceiuri de Pasti 554842
Sus In jos
emidiaconu
prichindelul stie-tot
prichindelul stie-tot
emidiaconu

Numarul mesajelor : 4288
Varsta : 42
Localizare : targu mures
Data de inscriere : 29/03/2008

Traditii si obiceiuri de Pasti Empty
MesajSubiect: Re: Traditii si obiceiuri de Pasti   Traditii si obiceiuri de Pasti Icon_minitimeSam 23 Apr - 12:16:17

Fie ca sfanta sarbatoare a Invierii Domnului sa-ti aduca cele 4 taine divine: incredere, lumina, iubire, speranta. Clipe de neuitat alaturi de cei dragi si numai realizari!
Sus In jos
brigita
prichindelul asistent
prichindelul asistent
brigita

Numarul mesajelor : 73586
Localizare : Ocna Mures
Data de inscriere : 29/03/2008

Traditii si obiceiuri de Pasti Empty
MesajSubiect: Re: Traditii si obiceiuri de Pasti   Traditii si obiceiuri de Pasti Icon_minitimeMier 11 Apr - 21:29:32

Superstitii in noaptea de Inviere


Pastele este una dintre cele mai importante sarbatori crestine, plina de traditii si semnificatii stravechi.

Noaptea de Inviere aduce bucurie in suflet, implinire dar si anumite superstitii care s-au transmis de-a lungul anilor si au o simbolistica aparte. Afla care este semnificatia celor mai importante datini din noaptea de Inviere:

Superstitii in noaptea de Inviere
Ouale de Paste


Ouale trebuie vopsite in rosu, deoarece aceasta culoare inseamna focul purificator si sangele Mantuitorului care a curs pentru iertarea de pacate a lumii. Nu e bine sa dai de pomana ouale incondeiate pentru ca nu vor fi primite de Dumnezeu. Cei care ciocnesc oua in noaptea de Inviere se vor intalni pe lumea cealalta. De asemenea, se zice ca oul crapat trebuie sa il dai celui care ti l-a spart, altfel il vei manca stricat in viata de apoi. Daca descoperi un ou cu doua galbenusuri e semn de casatorie.


In vremurile stravechi oul era oferit cadou, fiind considerat un simbol al echilibrului si al renasterii naturii.

Lumanarea de Inviere


Lumanarea este poate cel mai important simbol al Invierii. Ea reprezinta biruinta vietii asupra mortii si a binelui asupra raului. Traditia spune ca dupa slujba, lumanarea trebuie adusa acasa aprinsa. Nu se arunca, ci este pastrata cu sfintenie pentru a fi aprinsa la necazuri. Conform credintei populare, lumanarea de Inviere se aprinde in fata unei icoane in caz de primejdie sau dificultate, la cutremure si furtuni!

Focul de veghe


In anumite sate din tara, pe dealurile inalte se aprind focuri de veghe. In jurul focului se strang mai multi satenii care il intretin, astfel incat sa arda toata noaptea. In acest timp se spun povesti si invataturi din viata Mantuitorului. Se spune ca baietii curajosi care vor sari peste flacari vor fi feriti de farmece si necazuri pe tot parcursul anului.

Apa


Cand mergi la biserica e bine sa aduci cu tine apa sfintita. Dupa noaptea Invierii pastreaz-o, caci iti va aduce noroc. In traditie se zice ca apa pastrata de la slujba de Paste capata proprietati vindecatoare. Este buna in caz de boala, deoarece indeparteaza suferinta.

Superstitii de Inviere
Evita certurile


Nu e bine sa te certi in noaptea de Paste. Se zice trebuie sa primesti Invierea Domnului cu bucurie si optimism in suflet. Daca esti certat cu cineva ar trebui sa faci pace, ca sa nu te prinda Invierea suparat. Cei care injura sau blesteama in aceasta noapte sfanta vor fi urmariti de ghinioane.



Sus In jos
oluca
prichindelul zambaret
prichindelul zambaret
oluca

Numarul mesajelor : 565
Varsta : 41
Localizare : brasov
Data de inscriere : 23/02/2012

Traditii si obiceiuri de Pasti Empty
MesajSubiect: Re: Traditii si obiceiuri de Pasti   Traditii si obiceiuri de Pasti Icon_minitimeVin 13 Apr - 0:49:04

multumim fetelor pentru aceste informatii
sunt binevenite
chiar nu stiam atatea despre paste
Sus In jos
Continut sponsorizat




Traditii si obiceiuri de Pasti Empty
MesajSubiect: Re: Traditii si obiceiuri de Pasti   Traditii si obiceiuri de Pasti Icon_minitime

Sus In jos
 
Traditii si obiceiuri de Pasti
Sus 
Pagina 1 din 1

Permisiunile acestui forum:Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum
mamici&prichindei :: Sarbatori, Evenimente, Traditii si Obiceiuri :: Sarbatori :: Sarbatorile lunii Aprilie-
Mergi direct la: