Cafeneaua craioveana

Orasul este asezat aproximativ in centrul Olteniei, fiind la o
distanta de 227 km de capitala Romaniei - Bucuresti.

Regimul climatic
este temperat continental specific de campie, cu influente mai blande decat in
restul tarii, datorate pozitiei depresionare pe care o ocupa judetul in
sud-vestul tarii.

Tinutul Doljului a fost binecuvantat cu bunurile
materiale si spirituale faurite in decursul timpului de locuitorii sai. In
argumentarea acestei idei stau culturile Carna, Verbicioara, Salcuta, Carcea si
Cotofeni, datand din paleolitic si neolitic, precum si numeroasele complexe
arheologice daco-romane.

Marturiile arheologice atesta o viata prospera
in cetatile si satele de pe meleagurile Jiului, societatea getodacica atingand
aici apogeul in timpul regilor Burebista si Decebal, castrul Pelendava - al
carui nume a fost preluat de romani si transpus in Tabula Peutingeriana,
consemnata cartografic la anul 225 - fiind una dintre aceste marturii.
Teritoriul judetului a fost aparat de fortificatii, dintre care cea mai
importanta, realizata in sec. IV, ``Brazda lui Novac``, strabate zona de la vest
la est.

Date istorice:
Una din asezarile geto-dacice mai importante de
pe raza Craiovei (zona Mofleni) a purtat numele de Pelendava, datand din
perioada 400-350 i.e.n. dupa cum indica descoperirile arheologice. La inceputul
secolului al II-lea e.n. romanii au construit aici un castru roman, intai din
valuri de pamant intarit (in timpul Imparatului Traian, 98-117), apoi din piatra
si caramida (in vremea lui Hadrian, 117-138). Asezarea este mentionata pe Tabula
Peutingeriana - o harta a imperiului roman. Anul 225 (cand s-a definitivat
aceasta harta - in timpul lui Severus Alexander) este considerat data primei
mentiuni documentare a celei mai vechi asezari din vatra actualului
oras.

Secolele XV-XVI
La sfarsitul sec.XV Craiova era un targ, intins
pe mosia puternicilor boieri Craiovesti.
Dupa prima jumatate a secolului al
XVI-lea, Craiova este numita frecvent oras.

Puterea economica a familiei
Craiovestilor - la hotarul sec.XV - cuprindea peste 100 sate (182 bunuri
funciare). Aceasta forta i-a creat un statut de autonomie politica atat de larg,
incat domnii aflati in scaun nu se pot mentine fara alianta cu aceasta adevarata
dinastie boiereasca.
De-a lungul vremilor, din randul familiei Craiovestilor
au fost ridicati in fruntea tarii domnitori de seama: Neagoe Basarab
(1512-1521), Radu de la Afumati (1522-1529), Radu Serban (1602-1611), Matei
Basarab (1632-1654), Constantin Serban (1654-1658), Serban Cantacuzino
(1678-1688), Constantin Brancoveanu (1688-1714).

Aparuta in ultimele
decenii ale secolului al XV-lea, Marea Banie de Craiova a devenit intr-un timp
relativ scurt cea de-a doua institutie politica importanta, dupa domnie. Odata
cu ridicarea lui Neagoe Basarab ca domn, in 1512, Marele Ban preia pentru
teritoriul din dreapta Oltului atributiile domniei, dispunand si de o cancelarie
in cadrul careia se redacteaza acte dupa forma celor domnesti.

Craiova,
in timpul lui Mihai Viteazul, a cunoscut o puternica inflorire, izvoare
contemporane prezentand orasul ca un important centru politic si militar. In
1593 Mihai este inscaunat ca domn al Tarii Romanesti, iar dregatoria de Mare Ban
ii este incredintata lui Preda Buzescu.

Secolul XVIII

In 1735 in
Craiova existau 836 de familii, reprezentand peste 4000 locuitori.
La
inceputul sec.XVIII, o modalitate de asigurare a dominatiei Portii Otomane
asupra tarilor romanesti a constat in impunerea domniilor fanariote. Nicolae
Mavrocordat, venit domn in Tara Romaneasca in 1716, este intampinat cu
ostilitate de boierimea craioveana.

Dupa infrangerea turcilor si pacea de
la Passarovitz (1718), boierimea a salutat dominatia austriaca a Olteniei
(1718-1739), dar in 1726, cand banul Gheorghe Cantacuzino este destituit,
boierii din Craiova incep actiunile de impotrivire fata de administratia
habsburgica.
Stapanirea austriaca in Oltenia a determinat o agravare
considerabila a regimului de obligatii economice si fiscale a producatorilor
urbani si rurali. Amploarea haiduciei a determinat administratia austriaca sa
infiinteze corpuri de slujitori meniti sa asigura paza si linistea provinciei.
In 1734 s-au instituit in toate judetele oltene cete de panduri. La Craiova
exista un corp de dorobanti, sub conducerea unui iuzbasa.
Bania craioveana nu
mai constituie institutia care, in perioada anterioara, concura pe plan politic
domnia. In 1761 resedinta permanenta a banilor este fixata de domn la
Bucuresti.

In 1770-1771, datorita starii de razboi (Bucurestiul era
disputat intre ostile rusesti si cele turcesti), Cetatea Banilor a indeplinit si
rolul de capitala a Tarii Romanesti, domnul Emanuel Giani Rosett urmarind de
aici desfasurarea ostilitatilor.

Secolul XIX
Comparativ cu celelalte
mari centre urbane, Craiova se situeaza ca un nod comercial, administrativ si
cultural de prim rang.

In sec.XIX tarile romane continua sa fie vad
preferat pentru razboaiele rusilor si austriecilor. Redresarea orasului dupa
dezastrele de la inceputul secolului a revenit in deceniul al patrulea, cand
dupa pacea de la Adrianopol (1829, dupa razboiul ruso-turc dintre anii
1828-1829), au aparut posibilitati pentru mai multi ani de liniste in tarile
romane.
In timpul ocupatiei tariste (1828-1834), Craiova cunoaste cresteri
economice importante. Existau, in 1832, un numar de 595 de pravalii, din care
``197 de lemn si 398 de zid``. Orasul se mentine ca centru comercial al
Olteniei.Cerintele mereu crescande ale exportului au determinat infiintarea la
Craiova, in 1846, a primei societati romanesti pe actiuni pentru transportul
cerealelor cu vaporul pe Dunare, la Braila.

In jurul anului 1848,
populatia Craiovei numara circa 20000 de locuitori.
Intelectualitatea
Craiovei s-a situat ferm in randurile prime ale innoirilor, atat in viata urbei,
cat si a tarii. Un rol deosebit de important in pregatirea si desfasurarea
Revolutiei de la 1848 avea sa-l aiba corpul profesoral de la Scoala Centrala din
Craiova, in frunte cu Ioan Maiorescu.

Una dintre marile familii boieresti
din Craiova - familia Bibescu - a dat Tarii Romanesti pe ultimii sai doi
domnitori: fratii Gheorghe Dimitrie Bibescu (1842-1848) si Barbu Dimitrie
Stirbei (1849-1856). Emanciparea robilor tigani in 1844 si 1856, uniunea vamala
a Tarii Romanesti si Moldovei (1848) - un prim pas pe calea unirii definitive a
celor doua tari romane - preocuparile pentru intarirea capacitatii militare de
aparare a tarii etc., toate aceste fapte dovedesc receptivitatea celor doi
domnitori la unele imperative ale vremii. Atunci cand a fost vorba insa de o
noua organizare sociala, conceputa la 1848 si apoi in anii 1857-1859, ei s-au
opus.

Secolul XX
Spre sfarsitul sec.XIX, Craiova - cu cei peste 40000
de locuitori - era un oras ce avea mici fabrici si ateliere de produse chimice,
masini agricole, arte grafice, tabacarii, textile, materiale de constructii
etc.
La Craiova, in 1913, in timpul guvernului Titu Maiorescu, se
semneaza tratatul de pace prin care se incheie Razboiul Balcanic, tratat
cunoscut in istorie ca Pacea de la Craiova.
In perioada interbelica, orasul, situat intr-o zona
eminamente agrara, inainteaza cu pasi prea mici pe calea industrializarii, in
raport cu alte zone urbane ale tarii.Incepand
cu anii `60 orasul devine un puternic centru industrial; se dezvolta industria
constructoare de masini si utilaje, de avioane, industria chimica, alimentara,
usoara, a materialelor de constructii, industria electrotehnica, industria
extractiva, industria energetica.

In 1968 Craiova este declarat
municipiu.

craiova, din elicopter, partea in care stau, sunt cuprinse mai multe cartiere aici.......zona din dreapta jos Gradina Botanica, urmeaza pe aceeasi parte in susul pozei o mica parte din centrul orasului, cartierul George Enescu si toata partea de sus a pozei de la stanga la dreapta este cartierul in care stau, Craiovita Noua
Undeva de la mijloc in sus in dreapta pozei se vede cel mai mare cimitir din Craiova, Sineasca, si poienita de langa blocul mamei mele , unde m-am intalnit cu irina...cred ca isi aduce aminte de zona daca se uita iar eu stau cam prin dreptul randului cu varsta chiar pe acolo prin marginea din stanga a pozei
ps.hai ca acum stiti sa veniti la mine


Biserica manastirii Jitianu, considerata ctitorie a lui Serban Voievod (1654-1658). Biserici construite in stil brancovenesc - Sf. Ilie, construita in 1720 de vornicul Ilie Oteteliseanu si marii negustori ai orasului (zugravita de pictorul C.Lecca
intre1840-1841, refacuta in 1893, pictura actuala fiind cea executata de Gh.Ioanid si Gh.Tattarescu), Biserica Tuturor Sfintilor (1700), Biserica Sf. Gheorghe Vechi (1730),Manastirea Obedeanu (1747), Biserica Mantuleasa (1786), Sfantul Nicolae (1794).
Biserica Sfantul Dumitru, ctitorita de Matei Basarab in 1652. Afectata de cutremurul din 1840, biserica este inchisa pana in anul 1889, cand au inceput lucrarile de restaurare sub conducerea arhitectului Andre Lecomte de Nouy, care a ridicat din temelii actuala constructie, fara a respecta stilul celei vechi.
Casa Baniei,cea mai veche cladire existenta azi in oras, datand din anul 1699. Refacuta de Constantin Brancoveanu, Casa Baniei are doua nivele, cu camere cu bolti de caramida la parter, cu camere si cerdace la etaj. A fost lucrata de catre mesterii arhitecti ai domnitorului, intr-un stil popular. Aici se aduna divanul Craiovei, iar in timpul ocupatiei austriece a fost resedinta administratiei stapanitorilor. Ulterior, cladirea a fost, succesiv: cartierul lui Murtaza Pasa (1737-1739), locuinta particulara a
episcopului, localul primei scoli din Craiova (1750), local pentru tribunal, local de scoala pentru Gimnaziul Fratii Buzesti (1896-1914) si scoala normala de invatatoare, lacas pentru Muzeul Olteniei (1934-1948) si pentru sectia de etnografie (din 1967).
Palatul Jean Mihail (actualul Muzeu de Arta), realizat intre 1899-1907 de arhitectul francez Paul Gottereau, la cererea lui Constantin Mihail - unul dintre cei mai bogati oameni ai Romaniei din acele vremuri.
Casa Vorvorenilor - actualul sediu al Mitropoliei Olteniei - este un palat realizat dupa planurile arhitectului D.Maimarolu; el prezinta influenta mai tarzie a Renasterii franceze, caracterizata prin acoperisuri mansardate, multitudinea de ornamentarisi stucaturi,
interioare bogat decorate.
Universitatea,fostul Palat de Justitie, a fost proiectata, in 1890, de arhitectul Ion Socolescu si este o ilustrare a neoclasicismului in arhitectura.
O alta constructie deosebita este cladirea fostei Banci a Comertului, acum sediul Primariei Craiovei. Proiectata de arhitectul Ion Mincu, este terminata in 1916 de catre elevul sau Constantin Iotzu. Cladirea are un interior bogat decorat cu stucaturi, vitrouri,
mozaicuri venetiene si grilaje de fier forjat. O constructie interesanta, viguroasa, cu caractere arhitectonice populare, este fostul Palat Administrativ, astazi sediul Prefecturii si Consiliului Judetean Dolj. Opera a arhitectului Petre Antonescu, aceasta cladire a fost realizata intre anii 1912-1913.
Dupa primul razboi mondial, pe plan stilistic se continua stradania de afirmare a elementelor nationale in arta. In Craiova acestei perioade se construieste asa-numita Casa Alba (pe una din laturile gradinii centrale - English Park - realizata in stilul unui scuar londonez), dupa planurile arhitectului Constantin Iotzu. Dintre realizarile contemporane trebuie sa amintim noul edificiu al Teatrului National, inaugurat in 1973.
Alaturi de constructiileamintite mai inainte, un punct de atractie al Craiovei il reprezinta Parcul Nicolae Romanescu, unic in Romania si una dintre cele mai interesante realizari de acest gen din Europa. Proiectul, creatie aarhitectului francez E.Redont, a fost premiat cu Medalia de Aur la Expozitia Internationala de la Paris din 1900. Suprafata totala a parcului cuprinde peste 96 ha
de plantatii (arboret, peluze, arbori, arbusti), o intindere de apa de 4 ha, un hipodrom de peste 20 ha, drumuri, alei si poteci pe o intindere de 35 km. Exista si o gradina zoologica, unde pot fi vazute indeosebi specii de pasari si animale indigene, dar si straine
Gradina Botanica a fost amenajata din initiativa botanistului craiovean Al. Buia, cu scopul de a servi ca baza de studiu pentru studentii facultatilor de agronomie si horticultura, dar si ca zona de agrement. Gradina cuprinde o suprafata de 17 ha si
este delimitata pe sectoare distincte: ornamental (aproape 4,5 ha), sistematic, flora globului, economic.
Institutii de cultura:Teatrul National, aparut in 1850Teatrul de Papusi (1956),Filarmonica de Stat Oltenia (infiintata in 1947)Teatrul Liric (1972, devenit in 1996 Teatrul de Opera si Opereta Elena Theodorini).Biblioteci (prima biblioteca publica din Craiova a fost infintata in anul 1840): Biblioteca Judeteana Alexandru si Aristia Aman ,
Biblioteca Universitara, care gazduieste Biblioteca Germana si Biblioteca Franceza "Omnia".

primaria din craiova



prefectura din craiova




Universitatea din Craiova


Muzeul de Arta


Facultatea de Agronomie


Teatrul National din Craiova



Teatrul Liric "Elena Teodorini" Craiova



Muzeul Olteniei



Biserica Mantuleasa


Biserica madona dudu


Catedrala - Biserica Sf Dumitru


Spitalul judetean nr 1, Craiova


Spitalul Filantropia, nr 2, in maternitatea de aici am nascut


si Gr Scolar Gheorghe Chitu (Liceul Economic) Liceul in care am facut clasele 9-12 si postliceala inca 2 ani
nu am gasit o alta poza mai expresiva, e numai cladirea de langa strada si asta luata de departe

Gradina Botanica






Parcul Tineretului





si poze facute de noi



















Parcul Poporului sau parcul Nicolae Romanescu

lacul si debarcaderul

o insulita pe lac, noaptea








acelasi pod luminat

castelul din parc



poze facute de noi

acum o sa pun cateva poze din alte parculete mai mici
Parcul de langa Teatrul national sunt acolo statuile mai multor personalitati



Parcul "mirilor" mai jos un pic de Casa Cununiilor aici vin majoritatea si fac poze dupa cununia civila





fantana muzicala din cartierul meu, craiovita noua



Fantana de la Ciuperca, este chiar in sensul giratoriu


English Parc .parculetul din fata primariei si spatele Prefecturii
asa era inainte

si asa arata acum

si "piesa de rezistenta" a orasului este PIata Mihai Viteazul sau piata prefecturii, in mijloc se vede Statuia lui Mihai Viteazaul care a fost mutata de pe locul ei pentru a fi reamenajat tot locul acela si a se construi fantana muzica care din cate stiu e a doua din Europa ca marime, iar pe strada Unirii in jos se continua un lant de arteziene mai mici cu zona in care se ting targuri mestesugaresti si zona cu porumbei


iarna intre acest parculet si implicit statuia si fantana si cladirea prefecturii se instaleaza un patinoar artificial


o fantana mai mica chiar din fata prefecturii

imagine preluata de camera live
se vede fantana in dreapta in stanga patinuarul si apoi strada aceea luminata cu fantani de-a lingul ei


alta imagine ziua cu fantana


poze facute de noi anul trecut aici , anul asta la fel sunt aranjate dar n-am ajuns decat eu in treaca cand am semnat somajul










si mai in jos in zona fantanilor mai mici si a porumbeilor

imagini si video ce-am gasit net cu fantana muzicala mergand






astea 2 micute sunt la baza statuii lui Mihai Viteazul


asa a fost decorata fantana asta iarna