mamici&prichindei


 
AcasaAcasa  PortalPortal  FAQFAQ  CautareCautare  InregistrareInregistrare  MembriMembri  GrupuriGrupuri  ConectareConectare  CalendarCalendar  

Distribuiți | 
 

 Traditii, Credinte, Obiceiuri prezente in sarbatorile de iarna

In jos 
AutorMesaj
brigita
prichindelul asistent
prichindelul asistent
avatar

Numarul mesajelor : 73586
Localizare : Ocna Mures
Data de inscriere : 29/03/2008

MesajSubiect: Traditii, Credinte, Obiceiuri prezente in sarbatorile de iarna   Vin 3 Dec - 9:51:37


Traditii, Credinte, Obiceiuri prezente in sarbatorile de iarna

Obiceiurile calendaristice si cele legate de viata de familie sunt o componenta perena a culturii noastre traditionale. Cele mai raspandite si mai fastuoase s-au dovedit a fi cele legate de marele Praznic al Craciunului si de sarbatorirea Anului Nou. Repertoriul traditional al obiceiurilor si traditiilor romanesti cuprinde pe langa colindele propriu-zise - cantece de stea, vicleimul, plugusorul, sorcova, vasilica, jocuri cu masti (turca, cerbul, brezaia), teatrul popular, dansuri (calutii, caluserii) - si o seama de datini, practici, superstitii, ziceri, sfaturi cu originea in credinte si mituri stravechi sau crestine. Dintre acestea, care exprima intelepciunea populara, realul sau fantasticul, esente ale bogatiei naostre spirituale, redam cateva specifice diferitelor zone ale tarii.

- Se spune ca Dumnezeu a lasat Craciunul ca omul sa fie in aceasta zi satul. Cine nu are porc gras de Craciun nu poate spune ca a fost fericit in acel an.

- In unele zone ale tarii, porcul se taie de Ignat, adica in 20 decembrie. Se zice ca porcul care n-a fost taiat in aceasta zi nu se mai ingrasa, caci si-a vazut cutitul. Sangele scurs din porc dupa ce a fost injunghiat se pune la uscat, apoi se macina si se afuma cu el, peste an, copiii ca sa le treaca de guturai, de spaima si de alte boli.

- In Bucovina, in Ajunul Craciunului se pun pe masa un colac si un pahar de apa, deoarece se crede ca sufletele celor raposati vin in aceasta noapte pe la casele lor, gusta din colac si-si uda gura cu apa.

- In Ajunul Craciunului, cei ce cresc albine, nu dau nimic din casa, ca albinelor sa le mearga bine, si sa nu paraseasca stupul pe vremea roitului.

- In Ajunul Craciunului nu e bine sa te bati, nici macar in gluma, cu cineva, caci faci buboaie peste an.

- Dupa Craciun sa nu mai fie lasati copiii sa mai zica colindatul, ca fac bube.

- Acolo unde este datina de a taia porcul in ziua de Craciun, gospodinele pregatesc o mancare din carne macra de porc cu ceapa si slanina, din care sunt ospatati cei dintai dintre strainii ce le calca pragul casei, acestei mancari i se spune "pomana porcului".

- In unele sate maramuresene se zice ca-i blestemata femeia care nu pune de Craciun pe masa fata de masa cu ciucalai, pe pereti sterguri tarcate (brodate) si pe pat perne cu fete tarcate.

- Cu o saptamana inainte de Craciun, in zona Codru din Maramures incep pregatirile pentru colindat, culminand in cele doua zile anterioare sarbatorii, cand se pregatesc mancarurile si se impodobesc interioarele locuintelor: masa cu fata brodata, fete de perne ornamentate, pe pereti se pun sterguri si blide ornamentate, crengi de brad, banita, busuioc, brebenoc.

- Aluatul framantat in noaptea de Craciun e bun de deochi pentru vite.

- Se crede ca la miezul noptii, inspre Craciun, apa se preface in vin, iar dobitoacele vorbesc.

- La cele trei sarbatori mari - Craciun, Paste si Rusalii - sa te speli cu apa in care au fost pusi bani de argint si vei fi banos.

- Nu e bine ca in Ajunul Craciunului sa fie pus pe masa mai intai rachiul, pentru ca nu el are intaietate in aceasta seara, ci bucatele.

- Daca visezi grau verde in postul Craciunului e semn bun ca anul care vine are sa fie manos in toate.

- In Ajunul Craciunului se leaga pomii cu paie, pentru ca acesti pomi sa lege rod bogat.

- In Ajunul Craciunului se ung painile pe deasupra cu muruiala de faina de grau, ca ele sa nu crape, iar cu muruiala care a ramas, se ung pomii din gradina, ca ei sa fie in vara incarcati de roade.

- In Ziua de Craciun nu se matura in casa, ci a doua zi, si dupa ce ai maturat du gunoiul acela la pomi, ca-i ajuta sa fie roditori.

- Pomul Craciunului imbraca in sate din zona Codru aspecte diferite, deosebindu-se de bradul cu elemente ornamentale cumparate din oras. Cel mai raspandit era pomul cu cercuri din nuiele de salcie sau din sarma, imbracate in hartie colorata, peste ele sunt trecute sfori din ata de fuior pe care sunt insirate boabe de fasole alba.

- In alte sate se facea pom impodobit cu paie de grau taiate scurt si insirate pe sfoara, delimitate de floricele de porumb. Fasolea alba simboliza "curatirea sufletului". Unii locuitori preferau pomul de vasc, pe care se aplicau panglici de hartie colorata.

- In Ajunul Craciunului se da copiilor sa manance bostan, ca sa fie grasi peste an.

- In Bucovina, colacii Craciunului se faceau in forma de 8 si se pastrau pana primavara cand se afumau si se tamaiau boii si plugul inainte de pornitul la arat, apoi colacii erau mancati de plugari in tarina.

- In anumite sate din Transilvania se pune, in Ajunul Craciunului, pe un scaun, in tinda casei, fan si pe el un colac si in jurul colacului un numar de coci corespunzator numarului de animale din gospodarie. Cocii se dadeau la animale impreuna cu fanul ca sa se inmulteasca si sa fie "an bun".

- In seara de 23 spre 24 decembrie, pana dupa miezul noptii si in unele locuri pana la ziua, cete de copii merg din casa in casa cu colinda: Mos-Ajunul, Buna-dimineata, Colindisul sau Buna-dimineata la Mos-Ajun. In unele parti din Ardeal, copiii care merg cu colindatul se numesc piterei sau pizerei. Dupa credinta populara, ei sunt purtatori de noroc si fericire.

- Prin unele parti, baietii, dar mai cu seama cantaretii bisericesti umbla cu icoana in ziua de Ajunul Craciunului - o icoana pe care este zugravita nasterea lui Iisus Hristos in mijlocul staulului.

- Oamenii, cand se dau la baut rachiu sau vin in sarbatorile Craciunului, nu zic ca beau, ci ca se cinstesc.

- In unele parti, cand este aproape de a se revarsa zorile, colindatori cu lautari sau fara lautari pleaca pe la casele gospodarilor instariti si le canta la fereastra un cantec sau mai multe, aceste cantece numindu-se "zori", spunandu-se ca atunci "canta zorile".

- Prin Transilvania, se intelege sub numele de "zorit" datina de a se canta colinde de catre feciori si oameni insurati la "zoritul" in ziua de Craciun.

- Incepand cu intaia zi de Craciun si in urmatoarele zile ale acestei sarbatori, copiii umbla cu Steaua, cantand colinde de stea prin care vestesc nasterea lui Iisus Hristos.

- "Vicliemul" sau "Irozii" este datina prin care tinerii reprezinta la Craciun nasterea lui lisus Hristos, siretenia lui Irod, care a poruncit uciderea pruncilor, de a afla Pruncul si adesea infruntarea necredintei, personificate printr-un copil sau printr-un cioban.

- Capra, Turca, Brezaia fac parte dintre datinile de Craciun si Anul Nou. Dimitrie Cantemir spune in "Descrierea Moldovei" ca "Turca este o joaca iscodita inca din vremurile batrane, din pricina ciudei si scarbei ce o aveau moldovenii impotriva turcilor". Cu turca, capra sau brezaia umbla tinerii incepand de la Ignat si sfarsind cu zilele Craciunului si prin unele parti in ziua de Sf. Vasile pana seara. Numele de Turca, Capra sau Brezaia il poarta unul dintre tinerii mascati.

- Despre cei Trei Crai de la Rasarit sau Magii calatori se spune ca au venit sa se inchine lui lisus, dupa unii din Arabia Fericita, iar dupa altii din Persia. Traditia ne arata ca ei se numesc: Melchior, Gaspard si Balthazar.

- Datina impodobirii bradului de Craciun pare a fi de obarsie germana, asa cum este si cantecul "O, brad frumos!". In Germania, aceasta sarbatoare este cunoscuta sub numele de Cristbaum.

- Impodobirea Pomului de Craciun a patruns din Alsacia in Franta la sfarsitul secolului al XIX-lea, precum si in Tarile de Jos, Spania, Italia, Elvetia. Tot pe la sfarsitul secolului al XIX-lea, aceasta datina se intalneste in casele nemtilor din orasele romanesti si apoi se raspandeste pe cuprinsul tarii, odata cu cantecul bradului "O, Tannenbaum!" (O, brad faimos!)

- Despre Mos Ajun se spune ca a fost baciul aflat in slujba lui Mos Craciun, stapanul staulului unde Maica Domnului l-a nascut pe lisus Hristos.

- Colinda a dobandit o destinatie precisa ca forma de magie benefica, ea marcand rodnicia campurilor, sporul animalelor, domestice, cresterea copiilor, implinirea prin casatorie a tinerilor, pacea si tihna batranilor, influentarea, in sens pozitiv, a vietii oamenilor si a naturii.

- Vinul era in unele regiuni ale tarii si simbol al comuniunii, al unirii a doi tineri. In momentul solemn al casatoriei li se toarna vin peste mainile lor impreunate, simbolizand puterea vietii, trainicia si fericirea noii familii.

- "Paharul de aur" este paharul ritual cu care se bea la zile mari, cum este sarbatoarea Craciunului, din care s-a baut candva in momente solemne, la botez , la cununie, si care reprezenta un bun al familiei, transmitandu-se din generatie in generatie. La origine are un inteles magic, proprietati curative, unele dintre astfel de pahare poarta inscriptii cu caracter misterios.

- A doua zi de Craciun se reia jocul duminical intrerupt vreme de sase saptamani, si tot atunci fetele, pe alocuri si flacaii, isi fac intrarea in ceata fecioreasca.

- Crucea sau troita ridicate la hotarul satului au menirea sa consacre caracterul sacru al locului, sa delimiteze si sa apere spatiul propriu satului de fiinte demonice si totodata si comunitatile pe care le adapostesc.

- Fiecare om are un copac frate. Sadirea unui copac in gradina, in parc sau in orice alt loc aduce noroc. Confesandu-te copacului, dobandesti o forta fizica sporita si tarie sufleteasa. Copacii, ca si florile, au anumite semnificatii: afinul semnifica nevoia de libertate; alunul - bunatate, sinceritate; bradul - teama de suferinta; castanul - teama nevinovata; frasinul - amabilitate; gorunul - noroc surprinzator; liliacul - iubire; marul -invidie, nedreptate; maslinul - pace si impacare; mesteacanul - fericire in familie; nucul - insanatosire; paltinul - atentie la libertatea pe care o ai; piersicul - dificultati; plopul - prietenie, devotament; prunul - fagaduieli uitate; salcia - respect; salcamul - pudoare; socul - pierderea unui prieten; stejarul - iubire sincera; teiul - iubire conjugala; ulmul - prietenie trainica; visinul - lipsa de initiativa; vita de vie - petrecere; zmeurul - discordie.

- Semnificatiile populare ale unor flori: albastrelele - delicatete; brandusa - regret; bujorul - rusine ; busuiocul - saracie; crinul - iubire ideala; garoafa - iubire patimasa; ghiocelul -nadejde; iasomia - bucurie; laleaua - reusita deosebita; lacrimioara - noroc si prosperitate; liliacul - iubire care se naste; macul - liniste, sanatate; margareta - candoare; narcisa - egoism, amor propriu; nufarul - raceala in iubire; nu-ma-uita - bucurie efemera; odoleanul - gelozie, cearta; sulfina - noutate; vioreaua - aventura primejdioasa; trandafirul - iubire si frumusete.

- Aduc noroc si se ofera ca dar: paharul de cristal, salul, vioara, manusile, lampa (veioza), tabloul inramat, blana frumoasa, medalia gravata, cartea, bijuteriile din aur sau argint, parfumurile cu mirosuri dulci.

- Nu aduc noroc si nu se ofera cadou: cutite, calimara, valiza, creion, cuie, pila de unghii, centura, fular, umbrela, oglinda, batista, ace de cravata, ace de par, parfumuri cu mirosuri violente, perle negre, farfurii, papuci.

- In noaptea Anului Nou, in Tara Chioarului, fetele ies in ograda si numara noua stele si daca a noua stea este mai stralucitoare inseamna ca si ursitul ei va fi frumos, va fi voinic, apoi o roaga pe stea sa-i aduca ursitul.

- La miezul noptii, de Anul Nou, fetele iau de pe masa colacul ornamentat care se tine pe masa de sarbatori, il tin pe varful capului, se aseaza pe taietor si asteapta sa auda un sunet dintr-o directie oarecare si din ce parte vine sunetul, in acea parte isi va gasi ursitul.

- In Tara Oasului, in vatra focului de la stana se introduc patru potcoave pe care, dupa ce se inrosesc, se mulg oile peste ele, crezandu-se ca oile "stricate", care nu dau lapte, se vindeca datorita functiei magice a fierului.

- In tinda casei se pune un vas de grau ca sa treaca colindatorii peste el, apoi graul se da la pasari si la animale, "sa fie cu spor ca si colindatorii".

- In Ajunul Craciunului, in unele parti se umbla de catre dascali tineri bisericesti cu icoana pe care este zugravita nasterea lui Iisus Hristos. Intrand in casa, icoana este tinuta la piept de catre dascali cantand troparul Nasterii Mantuitorului.

- In Ajunul Anului Nou, feciorii care merg la colindat schimba portile unor sateni care s-au certat in cursul anului, determinandu-i astfel sa vorbeasca si sa se impace.

- In ziua de Craciun nu se scoate gunoiul afara decat a doua zi, deoarece daca-l arunci "iti arunci norocul!"

- In partile Muscelului se crede ca primele patru zile, incepand cu 24 decembrie, corespund in ordine celor patru anotimpuri: prima zi e de primavara, a doua de vara, a treia de toamna si a patra de iarna, si cum va fi vremea in aceste zile asa vor fi si anotimpurile.

- In seara de Craciun, in satele maramuresene, se ung cu usturoi vitele pe la coarne si solduri, si usile de la grajduri pentru a alunga spiritele rele sa nu ia laptele vacilor. Cu usturoi se ung si oamenii pe frunte, pe spate, la coate si la genunchi, precum si usile si ferestrele casei pentru a indeparta demonii noptii.

- In dimineata de Craciun e bine sa ne spalam cu apa curata, luata dintr-un izvor sau fantana in care punem o moneda de argint, pentru ca tot anul sa fim curati ca argintul si feriti de boli.

- In noaptea de Craciun nu-i ingaduit nimanui sa doarma in grajduri, deoarece in acea noapte boii vorbesc unii cu altii, in limba lor, despre Iisus Hristos, cel nascut in iesle si incalzit de vite cu suflarea lor.

- In zonele Fagaras si Mures este obiceiul ca de Anul Nou sa se puna pe masa 12 farfurii sub care se ascund diferite obiecte. Fete si feciori sau perechi de fete si feciori intra pe rand in casa si intorc fiecare dintre ei cite o farfurie si ce se afla sub farfurie le arata ca asa le va fi ursitul(a) sau ca asa le va fi norocul daca se vor casatori: oglinda = mandrie; paharul de tuica = bautor; painea = bogatie; carbunele = negru la suflet; sarea = saracie; creionul = domn; bani = avutie. Se face haz de aceste preziceri.

- Se crede ca in timp ce omul stranuta, ii intra sau ii iese prin nari un duh rau sau o particica din suflet. De aceea, pentru a nu se intampla ceva rau celui ce stranuta, se recurge la rostirea unei urari: "Doamne ajuta!", "Sa-ti fie de bine!", "Sanatate!".

- Cand stranuti de mai multe ori la rand e semn ca vei face chef.

Sus In jos
brigita
prichindelul asistent
prichindelul asistent
avatar

Numarul mesajelor : 73586
Localizare : Ocna Mures
Data de inscriere : 29/03/2008

MesajSubiect: Re: Traditii, Credinte, Obiceiuri prezente in sarbatorile de iarna   Vin 3 Dec - 9:52:09

Semnificatiile unor intamplari:

- Ai noroc:

- daca versi vin pe masa

- daca rastorni cutia de chibrituri

- daca atingi cocoasa unui cocosat

- daca strici un pahar de culoare alba

- daca iti tiuie urechea stanga

- daca dai pomana unui sarac.

Diferite superstitii:

- Painea sa nu se puna cu coaja de jos in sus ca trage a saracie.

- Daca cineva bea ceai si varsa din el din intamplare, e semn bun.

- Cand te mananca palma dreapta e semn ca vei da bani altei persoane, iar daca te mananca palma stanga inseamna ca vei primi bani.

- Femeia care poarta cercei schimbati, adica unul de la o pereche si altul de la alta, e semn ca isi va schimba si barbatul.

- Daca porti o camasa pe dos e semn ca ti se intoarce norocul spre rau.

- Cand cineva isi musca limba e semn ca cineva il vorbeste de rau.

- Daca la masa se varsa vin din pahar din greseala inseamna ca va fi veselie.

- Cand cocosul canta in fata usii sau a ferestrei vesteste sosirea unor musafiri.



Semne de timp:

- Daca inceputul lui decembrie va fi geros, tot asa va fi vremea zece saptamani.

- Cand cainii latra la luna, urmeaza ger mare.

- Cand porcii de ingrasat mananca bine, va fi timp senin.

- Dupa o iarna grea, urmeaza un an manos.

- Zapada multa si gerul din decembrie vestesc grau si bucate din belsug.

- Gaste salbatice multe sunt vestitoare ale iernii grele.

- De va ploua la inceputul lunii noiembrie, saptamana Craciunului va fi geroasa.

- Neaua multa de pe pomi insemna muguri putini pe pomi in primavara.

- Ianuarie cald nu e semn de an manos.

- Ianuarie uscat si geros aduce Faur umed.

- Cand se trag norii spre miazazi, urmeaza frig, iar cand e spre miazanoapte, caldura.



Cum sa ne imbracam de sarbatori - semnificatiile unor culori

- Alb - liniste, inocenta, virtute, castitate, impacare
- caracterizeaza persoanele expansive, suave, puritane.

- Albastru - liniste, satisfactie, tandrete, iubire, afectiune
- caracterizeaza persoanele concentrice, pasive, senzitive, perceptive, unificative

- Galben - aspiratie, originalitate, veselie, spontaneitate
- caracterizeaza persoanele active, proiective, expansive, investigative.

- Gri - melancolie, tristete, plictiseala
- caracterizeaza persoanele deprimate, inchise, cu tendinte de izolare, cu stare de amaraciune.

- Negru - sobrietate, tristete, doliu, singuratate, despartire, moarte

- Portocaliu - exprima dorinta, excitabilitate, dominanta, erotism
- este specifica pesoanei active, ofensive, competitive, sociabile.

- Rosu - vointa, dominanta, ardoare, erotism, actiune, insufletire
- specifica persoanei active, excentrice, autonome, locomotorie, dominatoare, erotice, competitive.

- Verde - concentrare, renastere, siguranta, indrazneala, abstinenta, autoevaluare, persistenta
- caracterizeaza persoanele pasive, defensive, autonome, retinute, posesive, imuabile.
Sus In jos
brigita
prichindelul asistent
prichindelul asistent
avatar

Numarul mesajelor : 73586
Localizare : Ocna Mures
Data de inscriere : 29/03/2008

MesajSubiect: Re: Traditii, Credinte, Obiceiuri prezente in sarbatorile de iarna   Vin 3 Dec - 10:01:06

OBICEIURI DE IARNĂ LA ROMÂNI

La români sărbătorile de iarnă se desfășoară între 24 decembrie și 7 ianuarie și au ca
puncte centrale zilele Crăciunului, Anului Nou și Bobotezei (cu ajunurile respective), caracteristica
lor cea mai importantă fiind repertoriul neasemuit de bogat în datine și credințe, în realizări
artistice literare, muzicale, coregrafice etc.
Colindele, colindele de copii, urările de belșug și recoltă bogată cu Plugul, Plugușorul, Sorcova,
Vasilca, Jocurile cu măști (Capra, Cerbul, Brezaia, Turca), Cântecele de stea sunt câteva din
manifestările folclorice care fac din sărbătorile de iarnă unele din cele mai spectaculoase
manifestări spirituale ale poporului nostru.
Colindatul

Colindatul deschide de obicei ciclul celor 12 zile ale sărbătorilor de Anul Nou. La colindat participă
tot satul tradițional, deși efectiv colindă doar copiii și flăcăii, constituiți în cete, ceata fiind alcătuită
după o orânduială bine stabilită, având o ierarhie proprie, un conducător și un loc de întâlnire. Ea
este structura care stăpânește, în timpul sărbătorilor Anului Nou, viața satului. Amploarea
colindatului este determinată de "Festum incipium" al Anului Nou, caracter care a imprimat
obiceiurilor legate de noul an nuanțe de ceremonie deschisă, primitoare de înnoiri. Tot ce se
petrece în această perioadă trebuie să aibă un caracter augural, colindele caracterizându-se prin
crearea unei atmosfere pline de optimism în care se formulează dorințe și năzuințe ale oamenilor,
acesta atingând chiar limitele fabulosului. Iată Urarea pițărăilor (colindători copii) din Hunedoara:
"Câți cărbuni în vatră,
Atâția pețitori la fată,
Câte pietre pe râu,
Atâtea stoguri de grâu;
Câte așchii la tăietor,
Atâția copii după cuptor."
Darul oferit de gazde colindătorilor (în forma tradițională a obiceiului) este colacul, el însuși semn
de belșug și roade bogate.
Colinde cunoscute:
Trei pastori... Trei păstori

Trei păstori se întâlniră
Trei păstori se întâlniră
Raza soarelui
Floarea soarelui
Și așa se sfătuiră:
Haideți faților să mergem
Haideți faților să mergem
Raza soarelui
Floarea soarelui
Floricele să culegem
Și să facem o cunună
Și să facem o cunună
Raza soarelui
Floarea soarelui
S-o împletim cu voie bună
Și s-o ducem lui Hristos
Și s-o ducem lui Hristos
Raza soarelui
Floarea soarelui
Să ne fie de folos
La anul și la mulți ani!
O, ce veste minunată

O ce veste... O, ce veste minunată
În Bethleem ni s-arată
C-astăzi s-a născut
Cel făr de-nceput
Cum au spus prorocii
C-astăzi s-a născut
Cel făr de-nceput
Cum au spus prorocii:
Că la Bethleem Maria
Săvârșind călătoria
Intr-un mic sălaș
Din acest oraș
A născut ea pe Hristos
Pe fiul cel făr de nume
Tatăl l-a trimis în lume
Să se nască
Și să crească
Să ne mântuiască
Să se nască
Și să crească
Să ne mântuiască.
Plugul

În ajunul Anului Nou, în Moldova, cete de flăcăi și de bărbați de curând însurați pleacă cu Plugul -
străvechi obicei agrar derivat dintr-o practică primitivă, trecut printr-un rit de fertilitate, a ajuns o
urare obișnuită de recolte bogate în anul care abia începe. Urarea de plugușor este de fapt un
adevărat poem care deschide cu har, recurgând la elemente fabuloase, toate muncile agricole.
Obiceiul contribuie la veselia generală a sărbătorilor de Anul Nou, colorând desfășurarea acestei
sărbători cu acele elemente care ilustrează una din principalele ocupații ale poporului nostru -
agricultura.
Sus In jos
brigita
prichindelul asistent
prichindelul asistent
avatar

Numarul mesajelor : 73586
Localizare : Ocna Mures
Data de inscriere : 29/03/2008

MesajSubiect: Re: Traditii, Credinte, Obiceiuri prezente in sarbatorile de iarna   Vin 3 Dec - 10:03:06

Ignat este divinitatea solara care a preluat numele si data de celebrare a Sf. Ignatie Teofanul (20 decembrie) din calendarul ortodox, sinonim cu Ignatul Porcilor - in zorii zilei de Ignat se taie porcul de Craciun - si cu Inatoarea. Potrivit calendarului popular, Inatoarea, reprezentare mitica a panteonului romanesc, pedepseste femeile care sunt surprinse lucrand (torc sau tes) in ziua de Ignat. Animalul sacrificat in aceasta zi este substitut al zeului care moare si renaste. Impreuna cu timpul, la solstitiul de iarna. In antichitate, porcul a fost simbol al vegetatiei, primavara, apoi sacrificiul lui s-a transferat in iarna.
· Pomul de Craciun este un brad impodobit, substitut al zeului adorat in ipostaza fitoforma, care moare si renaste la sfarsit de an, in preajma solstitiului de iarna, sinonim cu Butucul de Craciun. Impodobirea bradului si asteptarea de catre copii a "Mosului", numit, in sud-estul Europei, Craciun, care vine cu daruri multe, este un obicei occidental care a patruns de la oras la sat, incepand din a doua jumatate a secolului al XIX-lea. Pomul de Craciun s-a suprapus peste un mai vechi obicei al incinerarii Butucului (zeul mort) in noaptea de Craciun, simbolizand moartea si renasterea divinitatii si a anului la solstitiul de iarna, Obiceiul a fost atestat la romani, aromani, letoni si sarbo-croati.

· "Steaua" este un colind care incepe din prima seara a Craciunului si se incheie la Boboteaza.
Sus In jos
brigita
prichindelul asistent
prichindelul asistent
avatar

Numarul mesajelor : 73586
Localizare : Ocna Mures
Data de inscriere : 29/03/2008

MesajSubiect: Re: Traditii, Credinte, Obiceiuri prezente in sarbatorile de iarna   Vin 3 Dec - 10:03:15

CRÃCIUNUL - Nasterea Domnului (25 Decembrie )

Dumnezeu, vazand ca neamul omenesc este asuprit de diavol, S-a milostivit si L-a trimis pe Arhanghelul Gavril sa vesteasca Fecioarei Maria nasterea, prin puterea Duhului Sfant, a Fiului lui Dumnezeu, facut om, Iisus Hristos. Fiul lui Dumnezeu s-a nascut intr-o pestera din Bethleem si a fost pus, infasat, de catre Nascatoarea de Dumnezeu, in ieslea dobitoacelor, El Cel care venise sa ne mantuiasca pe toti de pacatele noastre. Nasterea unui mare Imparat fusese prorocita de mult de Vrajitori, care spuneau ca "Stea din Iacov va rasari si va zdrobi stapaniile lui Moab". Trei magi, cunoscand aceasta prorocire, cercetau cand o sa apara aceasta stea si cand au vazut steaua lui Hristos au urmat-o si, cazand in genunchi, I s-au inchinat Lui si I-au adus daruri, aur, tamaie si smirna. Irod, imparatul iudeilor, temandu-se ca va pierde tronul prin nasterea lui Mesia, a poruncit ca toti pruncii din Bethleem sa fie ucisi. Asa au murit 14.000 de copii, dar Iosif si Maria au reusit sa-L salveze pe Fiul Domnului, vestiti de un inger, figund in Egipt. Dumnezeu s-a facut om pentru a nu ne mai vedea cazuti in rele si nenorociri, pentru mantuirea pacatelor noastre. Craciunul, ziua Nasterii Domnului Iisus Hristos, este cea mai mare sarbatoare a crestinismului. La romani, sarbatoarea Nasterii Domnului se sprijina pe un fond stravechi, legat de cultul solstitiului de iarna, al lui Craciun, personaj mitic dacic, dar si pe datinile romane legate de zilele "Soarelui Invingator" si Saturnalii. Pentru ca acum, la sfarsit de decembrie, este ziua cea mai mica a anului, Soarele trebuie ajutat, prin tot felul de elemente magice, sa nu moara. In vechiul mit al ciobanului Zeu-Mos se introduc elemente crestine si astfel se contureaza povestea ciobanului Craciun. Acesta refuza sa o primeasca pe Fecioara Maria sa-si nasca pruncul. In ascuns, sotia sa o gazduieste si-l moseste pe Iisus. Craciun o pedepseste taindu-i mainile. Fecioara Maria infaptuieste o minune lipindu-i mainile la loc, lucru ce il converteste pe Craciun la crestinism. De bucurie ca nevasta sa a scapat cu bine, Craciun aprinde un rug din lemne in jurul caruia se incinge o hora. Dupa joc, Craciun ii face daruri Fecioarei Maria si pruncului si, astfel, se produce transfigurarea lui Craciun in sfantul care aduce daruri copiilor de ziua Nasterii lui Iisus. Este demn de remarcat ca cei mai multi cercetatori romani afirma ca apelativul de Craciun deriva din cratio, - onis care, in latineste, inseamna nastere. Mai mult, Petru Caraman sustine ca numele de Craciun se gaseste numai la romani. In afara granitelor romanismului, termenul nu se regaseste decat la slavii din imediata vecinatate, care l-au imprumutat de la romani. Sarbatoarea de Craciun imbina o multime de obiceiuri. Dominanta este componenta crestina care marcheaza nasterea lui Hristos si ea se vede in colindele religioase "Steaua" si "irozii" s.a. Craciunul marcheaza insa si un nou ciclu de viata, inceputul unui nou an roman. Obiceiurile au semnificatii multiple. Pe de o parte, se intrevede urarea menita a prevedea, a provoca indeplinirea dorintelor omului si ale comunitatii, dar si protejarea fata de fortele raului. Colindul, in acest context, incepe nu intamplator seara si dupa reguli bine stabilite. In seara de Ajun colinda doar copiii, simboluri ale puritatii, ale curateniei fizice si morale. Abia in ziua de Craciun colinda flacaii, femeile fiind excluse. Ceata de colindatori se organizeaza pe vecinatati si merge din casa in casa pentru ca urarea lor este socotita de bun augur. Arsenalul lor format din clopotei, bete, bice are menirea ca, prin zgomotul facut, sa alunge fortele malefice. In acelasi cadru trebuie amintite jocurile cu masti: capra cu variantele sale - camila si chiar girafa, ursul, calutii, dar si ceata de mascati, care are menirea de a stigmatiza toate racilele din comunitate. Sunt reprezentate, de asemenea, si profilurile ocupationale: crasmarul, caldararul, agricultorul etc. Din costum nu lipseste niciodata siragul de zurgalai, care are aceeasi menire - de a indeparta fortele raului. Craciunul este marcat si printr-o masa bogata, din care nu trebuie sa lipseasca colacii, cornurile, fructele, pestele, dulciurile si, bineinteles, bautura. Tot ce se pune pe masa are o trimitere clara la ocupatiile traditionale ale comunitatii romanesti. De pe masa nu pot lipsi nucile si ouale, care au o simbolistica mai complexa, cu trimitere la rezistenta in timp, la samanta care nu se pierde. Sarbatorile de iarna, incepute de Craciun odata cu Nasterea lui Iisus, se incheie abia la Boboteaza cand in lumea satului au loc alte petreceri unde, intr-un cadru special, sunt prezentate comunitatii viitoarele cupluri si astfel viata isi reia ciclul firesc, odata cu renasterea naturii.
Sus In jos
brigita
prichindelul asistent
prichindelul asistent
avatar

Numarul mesajelor : 73586
Localizare : Ocna Mures
Data de inscriere : 29/03/2008

MesajSubiect: Re: Traditii, Credinte, Obiceiuri prezente in sarbatorile de iarna   Vin 3 Dec - 10:04:04

VICLEIMUL

În unele locuri în noaptea Cracinului putem întâlni si cântarea religiosa cunoscuta sub numele de Vicleimul sau Irozii, la care participa copiii. Aceasta drama religioasa ne înfatiseaza misterul Nasterii Domnului în toate fazele sale. Personajele dramei sunt Irod si ceata sa de Vicleim, un ofiter si soldati îmbracati în portul ostasilor romani, trei crai sau magi: Melchior, Baltazar si Gaspar, un cioban, un prunc si în unele parti o paiata.
Vicleimul apare la noi pe la sfârsitul secolului al XVIII-lea. Originea lui este apuseana si se leaga de misterul celor trei magi ai evului mediu. Introdus de timpuriu în Germania si Ungaria, a patruns la noi prin sasii din Transilvania. Din prima forma a Vicleimului, prezentarea magilor si dialogul lor, s-au dezvoltat pe rând, prin activitatea micilor carturari, trei tipuri principale, în cele trei mari tinuturi: Muntenia, Moldova si Ardeal.
Alaturi de partea religioasa a Irozilor, s-a dezvoltat mult timp, poate chiar si astazi, partea profana, jocul papusilor. Într-o cutie purtata de doi baieti este înfatisata gradina lui Irod si o parte din piata orasului. Mos Ionica, îngrijitorul curtii si o paiata dau nastere la o serie de scene care satirizeaza întâmplari si obiceiuri prin care sunt ridiculizati hotii, fricosii ori femeile ce se sulemenesc. Vechi de tot, teatrul papusilor a fost o petrecere placuta chiar în palatele Domnitorilor tarii.
Sus In jos
brigita
prichindelul asistent
prichindelul asistent
avatar

Numarul mesajelor : 73586
Localizare : Ocna Mures
Data de inscriere : 29/03/2008

MesajSubiect: Re: Traditii, Credinte, Obiceiuri prezente in sarbatorile de iarna   Vin 3 Dec - 10:04:22

CAPRA

Începând cu Ignatul si sfârsind cu zilele Craciunului, prin alte parti începând cu zilele Craciunului, iar prin altele obisnuindu-se numai în ziua de Sfântul Vasile, exista obiceiul ca flacaii sa umble cu turca, capra sau brezaia. Ca si în celelalte jocuri cu masti practicate în timpul sarbatorilor de iarna, si în jocul caprei si-au facut loc, pe lânga mastile clasice (capra, ciobanul, tiganul, butucarul), mastile de draci si mosi care, prin strigate, chiote, miscari caraghioase, maresc nota de umor si veselie, dând uneori o nuanta de grotesc.
Jocul "caprei" (omorârea, bocirea, înmormântarea, învierea) la origine a fost, desigur, un ceremonial grav, un element de cult. În cadrul sarbatorilor agrare jocul a devenit un ritual menit sa aduca rodnicie anului care urmeaza, spor de animale în turmele pastorilor, succesul recoltelor - invocat si evocat de boabele care se aruncau de gazda peste cortegiul "caprei".
Aceasta se pare ca îsi are originea în obiceiurile romanilor si elinilor: fie în jocurile si cântecele desfasurate în jurul altarelor pagâne de preotii sau cântaretii travestiti în dobitoace cu ocazia sarbatorilor date pentru cinstea zeilor, ori în versurile satirice contra generalilor ce repurtau vreun triumf, fie în amintirile vagi despre dansurile cunoscute la greci sub numele unor pasari rapitoare.
Capra joaca dupa fluier, iar la terminare, unul din flacai; apropiindu-se de masa unde sunt membrii familiei, începe sa vorniceasca. Flacaii joaca pe stapâna casei, pe fete si chiar servitoare, daca sunt în casa, si apoi multumind se îndeparteaza.
Sus In jos
brigita
prichindelul asistent
prichindelul asistent
avatar

Numarul mesajelor : 73586
Localizare : Ocna Mures
Data de inscriere : 29/03/2008

MesajSubiect: Re: Traditii, Credinte, Obiceiuri prezente in sarbatorile de iarna   Vin 3 Dec - 10:05:01

Obiceiuri vechi de Crăciun
• În ajun de Crăciun, oamenii își iau de la vecini tot ce-au dat cu împrumut, spre a avea toată avuția în gospodărie.
• Femeile pun un ban de metal și o nucă în apa de spălat, spre a fi în anul ce vine mai frumoase și bogate.
• Gospodarii, în ajunul Crăciunului, pun mâna pe toate uneltele din curte, ca să le poată folosi cu spor în anul următor.
• Cu o zi înainte de Crăciun se pune o potcoavă într-o căldare cu apă. Stăpânul casei bea primul, apoi o dă vitelor, ca să fie tari ca fierul.
• Păstorii pun sub pragul casei un drob de sare învelit, lăsându-l până la „alesul oilor“, în luna aprilie, când drobul este scos, măcinat și amestecat cu tărâțe și dat ca hrană turmei, să sporească.
• În ajun de Crăciun se curăță hornul, iar funinginea e pusă la rădăcina pomilor pentru rod bogat.
• În noaptea de Ajun se face priveghi, iar pe masă este așezat un colac cu un cuțit înfipt în el.
• Masa pusă în ajun rămâne întinsă toată noaptea, timp în care focul trebuie să ardă în sobă.
• La Crăciun pâinea se așează pe masă, să vină belșugul, și tot în același scop, sub fața de masă se pune pleavă de grâu.
• În ajun se pregătesc 12 feluri de mâncare în amintirea „Cinei cea de taină“ - Iisus și 12 apostoli.
• Gospodarii stau la masă cu picioarele pe topor, ca să fie tari ca fierul în anul care vine.
• Când primul om intrat în casă de Crăciun este bărbat înseamnă bunăstare în anul viitor.
• În ajun de Crăciun sunt puse în tuspatru colțurile de mese căței de usturoi și semințe de mere, ce apără de deochi și farmece.
• Din ajunul Crăciunului până la Bobotează, casa e măturată de la prag spre răsărit și nu din fundul locuinței spre prag, ca să vină pețitori la fata de măritat. Fetele mari nu trebuie să dea gunoiul afară din casă.
• Ca să-și viseze ursitul, fata va posti toată ziua de ajun, iar prima îmbucătură de seară s-o pună la brâu; când se culcă, întinde brâul pe jos și face trei mătănii peste el. Așa își va afla ursitul.
• În Ardeal, sărbătorile de Crăciun începeau de la Sf. Nicolae (6 decembrie), când fetele se adunau în grup, încă din seara de 5 decembrie, și frământau plăcintele care vor fi unse cu ou, pentru a doua zi. Doar la 9 fix seara, nici un minut mai devreme sau mai târziu, năvăleau flăcăii și se încingea petrecerea, cu glume și lapte parfumat. O credință ciudată a colectivității de sași este aceea practicată de Sfânta Lucia (12 decembrie), când capul familiei umblă cu o tavă pe care este așezată, pe jar, o crenguță cu care afumă și cele mai ascunse cotloane ale casei, șurii, beciului, podului.
• Tot în Transilvania se obișnuiește ca în noaptea de Crăciun, la un semn al diacului, mirenii să arunce cu boabe de porumb strigând: "Rod în cucuruzi!". Se pare că acest obicei este o transformare interesantă a unui obicei din Polonia, unde mirenii aruncă în preot cu boabe de ovăz, în amintirea lapidării Sf. Ștefan.
Sus In jos
brigita
prichindelul asistent
prichindelul asistent
avatar

Numarul mesajelor : 73586
Localizare : Ocna Mures
Data de inscriere : 29/03/2008

MesajSubiect: Re: Traditii, Credinte, Obiceiuri prezente in sarbatorile de iarna   Vin 3 Dec - 10:05:26

Buhaiul
Buhaiul, numit în Ialomița și în sudul Moldovei ”buga”, era un vas de lemn de forma unei putinici, cu fundul acoperit cu piele de capră sau de oaie, bine întinsă și legată cu un cerc sau strânsă cu o frânghie. Prin mijlocul acestei piei trece o șuviță de păr de cal fixată în interior cu un nod sau cu băț trecut printr-un laț. Gura vasului este deschisă. Unul din flăcăi ținea buhaiul, iar altul, cu degetele muiate în borș, în apă cu sacâz sau numai în apă, trăgea șuvița de păr, producând un zgomot surd, întărit de cutia de rezonanță a vasului. Cuvântul buhai a ajuns la noi, probabil, prin imtermediul limbilor slave: rus. - bugai, pol. - buhai, ceh. - buga, cum se spune în Ialomița și în sudul Moldovei. Obiectul menit să imite mugetul taurului, simbol al fertilității, a fost cândva răspândit în întreaga Europă. La cehi este cunoscut și azi sub numele de bukal sau bukaci, denumirea fiind în legătură cu zgomotul pe care îl face. La unguri se numește burgato, tot o denumire onomatopeică. La germani se numește Rummeltop sau Brummtorf, tot după zgomotul pe care îl face (torf înseamnă oala de pământ, de lut). Obiceiul a dispărut demult în Europa apuseană și, acolo unde mai există, și-a pierdut sensul tradițional și este practicat mai mult ca un joc de copii.
Sus In jos
brigita
prichindelul asistent
prichindelul asistent
avatar

Numarul mesajelor : 73586
Localizare : Ocna Mures
Data de inscriere : 29/03/2008

MesajSubiect: Re: Traditii, Credinte, Obiceiuri prezente in sarbatorile de iarna   Vin 3 Dec - 10:12:30

Obiceiuri de Craciun in Ardeal
In Ardeal, sarbatorile de Craciun incep de la Sf. Nicolae (6 decembrie), cand fetele se aduna in grup, inca din seara de 5 decembrie, si framanta placintele care vor fi unse cu ou, pentru a doua zi. Doar la 9 fix seara, nici un minut mai devreme sau mai tarziu, navalesc flacaii si se incinge petrecerea, cu glume si lapte parfumat. O credinta ciudata a colectivitatii de germani este aceea practicata de Sfanta Lucia (12 decembrie), cand capul familiei umbla cu o tava pe care este asezate, pe jar, o crenguta cu care afuma si cele mai ascunse cotloane ale casei, surii, beciului, podului.
Tot in Transilvania se obisnuieste ca in noaptea de Craciun, la un semn al diacului, mirenii sa arunce cu boabe de porumb strigand: "Rod in cucuruzi!". Se pare ca acest obicei este o transformare interesanta a unui obicei din Polonia, unde mirenii arunca in preot cu boabe de ovaz - in amintirea lapidarii Sf. Stefan.
Sus In jos
klaudya87
mamica jucausa
mamica jucausa
avatar

Numarul mesajelor : 22874
Varsta : 31
Localizare : Bucuresti
Data de inscriere : 08/09/2010

MesajSubiect: Re: Traditii, Credinte, Obiceiuri prezente in sarbatorile de iarna   Dum 5 Dec - 6:32:06

frumos brigi
Sus In jos
Lulu_kim
prichindelul jucaus
prichindelul jucaus
avatar

Numarul mesajelor : 1222
Varsta : 28
Localizare : Romania
Data de inscriere : 19/11/2010

MesajSubiect: Re: Traditii, Credinte, Obiceiuri prezente in sarbatorile de iarna   Mier 15 Dec - 10:32:31

Da foarte frumos!!Dar acum nu prea se mai tin traditile! Big hog!
Nu e ca alta data!
Sus In jos
brigita
prichindelul asistent
prichindelul asistent
avatar

Numarul mesajelor : 73586
Localizare : Ocna Mures
Data de inscriere : 29/03/2008

MesajSubiect: Re: Traditii, Credinte, Obiceiuri prezente in sarbatorile de iarna   Vin 17 Dec - 22:39:36

sunt zone care le tin inca ,aicea gresin noi poporul ca ne luam dupa occidentali!
La sate se mai tin multe din obiceiuri!
Sus In jos
Lulu_kim
prichindelul jucaus
prichindelul jucaus
avatar

Numarul mesajelor : 1222
Varsta : 28
Localizare : Romania
Data de inscriere : 19/11/2010

MesajSubiect: Re: Traditii, Credinte, Obiceiuri prezente in sarbatorile de iarna   Sam 18 Dec - 5:05:40

Da!!Noi ne gandeam ...sa ne facem sarbatorile la tara!!Dar nu stiu!!Voi vedea!
Sus In jos
wolf miki
photo stylist
photo stylist
avatar

Numarul mesajelor : 18275
Varsta : 45
Localizare : Galati
Data de inscriere : 18/06/2008

MesajSubiect: Re: Traditii, Credinte, Obiceiuri prezente in sarbatorile de iarna   Sam 18 Dec - 8:35:37

dupa experientele traite personal,in Ardeal se pastreaza cel mai bine traditiile..am auzit ca si prin Bucovina dar acolo nu am ajuns de Craciun.... lol! cat am stat 5 ani la Alba Iulia am avut cele mai frumoase sarbatori din acest punct de vedere....eram un pic trista ca nu eram cu parintii si fratele,dar in rest era suuuper..simteai ca e sarbatoare....

_________________
Sus In jos
emidiaconu
prichindelul stie-tot
prichindelul stie-tot
avatar

Numarul mesajelor : 4288
Varsta : 40
Localizare : targu mures
Data de inscriere : 29/03/2008

MesajSubiect: Re: Traditii, Credinte, Obiceiuri prezente in sarbatorile de iarna   Sam 18 Dec - 10:49:22

multumim cuscra...eu mai stiu cateva de la sotul dar in zona moldovei e tare frumos de craciun si de pasti...
Sus In jos
Lulu_kim
prichindelul jucaus
prichindelul jucaus
avatar

Numarul mesajelor : 1222
Varsta : 28
Localizare : Romania
Data de inscriere : 19/11/2010

MesajSubiect: Re: Traditii, Credinte, Obiceiuri prezente in sarbatorile de iarna   Sam 18 Dec - 11:26:36

Da stiu !Pentru ca eu am copilarit in moldova!!In jud Suceava orasul Falticeni.
Sus In jos
klaudya87
mamica jucausa
mamica jucausa
avatar

Numarul mesajelor : 22874
Varsta : 31
Localizare : Bucuresti
Data de inscriere : 08/09/2010

MesajSubiect: Re: Traditii, Credinte, Obiceiuri prezente in sarbatorile de iarna   Dum 19 Dec - 1:27:13

si mie imi plac sarbatorile la moldova. Se tine obiceiul stravechi acolo...poate am sa mai am un craciun si un rev cu toti veri mei si surorile bunici mele tare imi e drag acolo sa merg.
Sus In jos
klaudya87
mamica jucausa
mamica jucausa
avatar

Numarul mesajelor : 22874
Varsta : 31
Localizare : Bucuresti
Data de inscriere : 08/09/2010

MesajSubiect: Re: Traditii, Credinte, Obiceiuri prezente in sarbatorile de iarna   Dum 19 Dec - 1:28:16

Obiceiuri de Craciun in Bucovina, Transilvania, Moldova si Muntenia


In Bucovina exista credinta ca nu este bine sa ai lucruri imprumutate pe durata sarbatorilor de iarna. De aceea, in preajma Craciunului, se recupereaza sau se restituie lucrurile imprumutate prin sat.
In ziua de Ajun, femeile ies in livada cu mainile pline de aluat si ating fiecare pom spunand: : "cum sunt mainile mele pline cu aluat, asa sa fie pomii incarcati cu rod la anul".
Pregatirea mesei de Ajun incepe in primele ore ale diminetii, cand gospodinele coc colacii "rotunzi ca Soarele si Luna " si un colac special, numit "Creciun". Acest colac se pastreaza pana primavara, pentru a fi folosit in practicile inceputului de an agrar.
In dimineata Ajunului erau preparate douasprezece feluri de mancare de post (grau pisat si fiert, prune afumate fierte, bob fiert, sarmale cu crupe, ciuperci tocate cu usturoi, bors de bureti, fasole fiarta si "sleita" etc), care erau asezate pe masa din "casa cea mare". Din ele se consuma seara, dupa trecerea preotului cu icoana. Niciun membru al familiei nu se aseza la masa fara a-si face rugaciunea. Cele douasprezece feluri de mancare, nu erau consumate in intregime, resturile fiind pastrate pe masa pana la Boboteaza. Aceste resturi erau asezate la fereastra spre indestularea celor morti.e parcursul noptii de Ajun, cetele de flacai strabat ulitele, de la un capat la altul al satului, pentru a vesti Nasterea Domnului. Dupa rostirea colindei la fereastra, flacaii sunt invitati in casa, sunt ospatati si rasplatiti. Sunt cazuri cand, in casele cu fete, are loc o mica petrecere. Fata care urmeaza sa se marite este scoasa la joc fie de seful cetei, fie de flacaul care o simpatizeaza

Craciunul in Salistea de Sus

In Ajunul Craciunului femeile framanta aluatul pentru paine si colaci. Exista traditia de a face un colac mai mare, un stolnic, impodobit cu figuri din aluat, care se aseaza pe masa si va sta pana la Boboteaza. Nu-i voie sa se miste stolnicul pe parcursul zilelor de sarbatoare. In caz contrar, se tulbura linistea din casa si se strica bunastarea.

Craciunul la Chisinau

La Chisinau se umbla cu "Calutul", "Plugusorul", "Ursul", "Steaua", insa, cel mai cunoscut este "Caprita". Caprita este insotita de un cioban, de mai multi insi care vor dansa cu caprita si de un medic care o lecuieste, caci ea, nedorind sa danseze, se face bolnava. Se colinda pana dupa miezul noptii:
"Vine capra de la munte
Cu steluta alba-n frunte
Ta, ta, ta, caprita, ta,
Pentru mine a-i dansa,
Numai zaharel t-oi da!..."

Obiceiuri de Craciun la Cenad
Cenadenii practica un vechi obicei, anume maturatul Craciunului. La Ajunul Craciunului, gazda aduce in casa paie si le imprastie in camera. Sub aceste paie pune grau si porumb, ca in anul viitor sa aiba parte de roade. Paiele simbolizeaza grajdul oilor, locul unde s-a nascut Hristos. In a doua noapte de Craciun, gazda matura camera in care au fost aduse paiele. In cazul in care in casa erau prezente fete, veneau feciorii si muzicantii sa mature casa.
In Ajun, femeile fac o placinta din mai multe paturi foarte subtiri de aluat, (uneori chiar 50 de paturi), numita cesnita. Ea era coapta pe jarul din cuptor si era impartita in ziua de Anul Nou. In aluat era pus si un ban, care prezicea celui ce-l gasea cum va fi recolta anului (daca pe ban era lipit mult aluat).

Obiceiuri de Craciun in Transilvania

In Transilvania, se foloseau si se mai folosesc inca, doua categorii de texte folclorice: colindele cantate numai in grup si multamitele sau urarile, rostite dupa terminarea colindelor. Cea mai cunoscuta dintre urari este starostea colacului. Dupa ce flacaii au fost poftiti in casa si cinstiti cu vin sau palinca, un colindator mai priceput, de regula cel drag fetei, spune povestea painii. In aceasta poveste se relateaza tehnica traditionala a cultivarii si prelucrarii graului: de la alegerea terenului, pana la scoaterea colacului din cuptor. Dupa rostirea acestei povesti, flacaul face o taietura in partea de jos a colacului, semn ca acest colac nu mai poate fi prezentat si altui colinadator.

Obiceiuri de Craciun in Moldova

In Moldova, nu se da nimic din casa in ziua de Ajun, nici gunoiul nu se arunca din casa si nu se imprumuta nimic. In Ajunul Craciunului se daruiesc doua turte. Una este data celui care ingrijeste vitele, iar alta este rupta si data animalelor. Atunci cand le dai trebuie sa zici:"Cinati sanatos ca si noi cinam".
Fetele, pentru a-si vedea ursitorul, pun peste noapte sub fereastra, cate putin din toate felurile de bucate, negustate. Ursitorul va veni si va gusta si fata il va vedea.
Exista traditia, ca sub masa pe care sunt bucatele pentru Craciun, sa se puna seminte. Numai asa semintele vor rodi si vor fi ferite de stricaciune. In vasul cu apa, din care gazda urmeaza sa-si toarne pentru spalat, se pun nuci, ca sa fie sanatosi peste an. Alti gospodari pun o potcoava in cofa cu apa si dupa aceasta potcoava beau apa si adapa vitele, ca sa fie cu totii sanatosi si tari ca fierul.

Obiceiuri de Craciun in Muntenia

Unele femei se scoala inainte de rasaritul soarelui, in Ajun, si arunca spre rasarit mancare pasarilor, crezand ca facand astfel, pasarile nu le vor strica samanaturile din gradina. Barbatii pun mana pe toate lucrurile din ograda: car, plug, coasa, sapa si celelalte, ca sa-i fie drag sa se foloseasca de dansele la munca tarinei. Femeile, impung cu acul de cateva ori, rasucesc cateva fire in furca, innoada cateva ate, ca sa aiba spor peste an. Alte gospodine insa, spun ca nu-i bine sa se impunga cu acul in aceasta zi, caci dac-ar face una ca aceastia, insecta numita burghias ar impunge prunele si ciresele, facandu-le astfel sa se ofileasca si sa cada inainte de coacere. Exista traditia ca femeile sa puna o piatra in cuptor pana la Boboteaza. Ea va fi scoasa la miezul noptii si cand va fi aruncata se vor rosti urmatoarele cuvinte:" Cum dorm toti oamenii si nimeni nu vede, asa sa nu vada uliul puii mei, ci sa stea impietrit si incremenit."
Sus In jos
adriana_1
prichindel de patru stelute
prichindel de patru stelute
avatar

Numarul mesajelor : 12583
Varsta : 34
Localizare : Suceava
Data de inscriere : 30/05/2009

MesajSubiect: Re: Traditii, Credinte, Obiceiuri prezente in sarbatorile de iarna   Dum 19 Dec - 7:04:38

Lulu_kim a scris:
Da stiu !Pentru ca eu am copilarit in moldova!!In jud Suceava orasul Falticeni.

pe bune laura?
deci esti suceveanca de-a mea, nu?
Sus In jos
Lulu_kim
prichindelul jucaus
prichindelul jucaus
avatar

Numarul mesajelor : 1222
Varsta : 28
Localizare : Romania
Data de inscriere : 19/11/2010

MesajSubiect: Re: Traditii, Credinte, Obiceiuri prezente in sarbatorile de iarna   Dum 19 Dec - 10:07:25

Da!!Adriana!Sti unde e falticeni?
Sus In jos
adriana_1
prichindel de patru stelute
prichindel de patru stelute
avatar

Numarul mesajelor : 12583
Varsta : 34
Localizare : Suceava
Data de inscriere : 30/05/2009

MesajSubiect: Re: Traditii, Credinte, Obiceiuri prezente in sarbatorile de iarna   Dum 19 Dec - 21:05:11

normal ca stiu unde e faticeniul....
am si fost pe acolo de cateva ori
Sus In jos
Lulu_kim
prichindelul jucaus
prichindelul jucaus
avatar

Numarul mesajelor : 1222
Varsta : 28
Localizare : Romania
Data de inscriere : 19/11/2010

MesajSubiect: Re: Traditii, Credinte, Obiceiuri prezente in sarbatorile de iarna   Lun 20 Dec - 0:24:50

Aha!!!Ma bucur!!
Sus In jos
brigita
prichindelul asistent
prichindelul asistent
avatar

Numarul mesajelor : 73586
Localizare : Ocna Mures
Data de inscriere : 29/03/2008

MesajSubiect: Re: Traditii, Credinte, Obiceiuri prezente in sarbatorile de iarna   Mier 5 Ian - 22:44:10

De Boboteaza afli cat de lunga iti va fi viata!

Boboteaza, serbata in ziua de 6 ianuarie, incheie ciclul sarbatorilor de iarna si are, pe langa intelesurile crestine - momentul nasterii spirituale a Mantuitorului - trasaturi de mare sarbatoare populara.

In ajunul Bobotezei se pregateste o masa asemanatoare cu masa din ajunul Craciunului. Pe masa din "camera de curat" se asterne o fata de masa, aleasa special pentru acest moment, sub fata de masa se pune fan sau otava, iar pe fiecare colt se pune cate un bulgare de sare.

Ajunul Bobotezei este considerat un moment favorabil farmecelor, descantecelor si altor practici magice. Pe vremuri, dimineata, inainte de aprinderea focului, se strangeau cenusa din soba si gunoiul din casa pentru a fi pastrate pana in primavara, cand se presarau pe straturile cu legume "pentru a le face rodnice".

In seara de Ajun se savarseau practici de aflare a duratei vietii. Inainte de culcare, se luau carbuni din vatra si se denumeau cu numele tuturor membrilor familiei. Se credea ca primul care va muri in acea familie va fi cel al carui carbune se va stinge mai repede.

In ziua de Boboteaza are loc sfintirea apei, in timpul slujbei de Iordan. Pregatirea acestui moment se face, si astazi, cu multa atentie, in fiecare comunitate. Despre agheasma adusa de la biserica se crede ca este buna de leac. De obicei, se spune ca sunt suficiente cateva picaturi din aceasta agheasma pentru a vindeca deochiul la copii, crizele de nervi, patima alcoolului sau chiar sterilitatea. Agheasma este pastrata tot anul intr-un mic vas langa icoana si nu se altereaza in timp, chiar daca vasul nu este acoperit. Daca totusi agheasma pastrata de la Boboteaza devine vascoasa sau capata gust neplacut, se spune ca o persoana din casa respectiva a comis un mare pacat sau ca asupra casei a fost aruncat un blestem pe care numai preotul il va putea desface.

In noaptea de Boboteaza, tinerele fete isi viseaza ursitul. Ele isi leaga pe inelar un fir rosu de matase si o bucatica de busuioc; busuioc se pune si sub perna. Fetele care cad pe gheata in ziua de Boboteaza pot fi sigure ca se vor marita in acel an.

Conform traditiei, in aceasta zi se arunca in apa marii trei cruci care vor fi recuperate de tinerii curajosi ce vor sfida gerul Bobotezei.

Peste aceste obiceiuri crestine de sfintire a apelor sau de scufundare a crucii s-au suprapus si multe practici pagane, cum ar fi afumarea grajdurilor si a vitelor pentru alungarea duhurilor rele din acestea, aprinderea focurilor pe camp. Toate acestea au in general un rol de curatire si de indepartare a raului. Batranii cred ca de Boboteaza se deschid cerurile si ingerul pazitor le spune fetelor de maritat si baietilor de insurat incotro va fi norocul lor.
Sus In jos
emidiaconu
prichindelul stie-tot
prichindelul stie-tot
avatar

Numarul mesajelor : 4288
Varsta : 40
Localizare : targu mures
Data de inscriere : 29/03/2008

MesajSubiect: Re: Traditii, Credinte, Obiceiuri prezente in sarbatorile de iarna   Dum 9 Ian - 1:41:23

frumos...multe nu le stim...
Sus In jos
Continut sponsorizat




MesajSubiect: Re: Traditii, Credinte, Obiceiuri prezente in sarbatorile de iarna   

Sus In jos
 
Traditii, Credinte, Obiceiuri prezente in sarbatorile de iarna
Sus 
Pagina 1 din 1

Permisiunile acestui forum:Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum
mamici&prichindei :: Sarbatori, Evenimente, Traditii si Obiceiuri :: Sarbatori :: Sarbatorile lunii Decembrie :: Sarbatorile de iarna!-
Mergi direct la: