Sf. Apostoli Petru si Pavel

Sfintii Apostoli Petru si Pavel sunt praznuiti in aceeasi zi deoarece amandoi s-au savarsit la Roma, din porunca imparatului Nero, Petru fiind rastignit cu capul in jos, iar lui Pavel taindu-i-se capul. Moastele Sfintilor Apostoli Petru si Pavel, potrivit Sinaxarului, au fost puse impreuna. Traditia a consemnat ziua de 29 iunie ca data a martirajului Sfintilor Apostoli Petru si Pavel. Cercetarile mai noi au stabilit cu o anume precizie ca Petru a fost rastignit in anul 64, iar Pavel a fost decapitat in anul 67. Sfintii Apostoli Petru si Pavel sunt autori de epistole incluse de Biserica intre textele canonice ale Noului Testament (Pavel – 14; Petru – 2).

Obiceiuri de Sfintii Apostoli Petru si Pavel

Sanpetru de vara

In ceea ce priveste Sanpetru, nu transformarea celor doi sfinti crestini (Pavel si Petru) intr-unul pagan este esentiala, ci atributiile primite de acesta in Calendarul popular, intrucat marcheaza miezul verii agrare si perioada secerisului. Sanpetrul de Vara, a preluat data (29 iunie) si numele Sfantului Apostol Petru din Calendarul crestin. In Panteonul romanesc Sanpetru de Vara este despartit de fratele sau, Sanpetru de Iarna, patron al lupilor, de aproximativ o jumatate de an. In traditia populara Sanpetru apare fie ca personaj pamantean, fie ca divinitate celesta. In vremurile imemoriale, cand oamenii erau foarte credinciosi, Sanpetru de Vara umbla pe Pamant, singur sau insotit de Dumneze. Adesea, Dumnezeu il consulta la luarea unor decizii. In povestirile si snoavele populare Sanpetru este un om obisnuit: se imbraca in straie taranesti; se ocupa cu agricultura, cresterea animalelor si, mai ales, cu pescuitul. Fiind credincios, foarte harnic si bun sfetnic, Sanpetru este luat de Dumnezeu in cer unde ii incredinteaza portile si cheile Raiului. Acolo, fiind mai mare peste camarile ceresti, imparte hrana animalelor salbatice, in special lupilor, fierbe grindina pentru a o marunti prin topIre si a deveni mai putin periculoasa etc. La marile sarbatori calendaristice (Craciun, Anul Nou, Boboteaza, Macinici, Sangiorz, Sanziene) Sanpetru poate fi vazut de pamanteni la miezul noptii, cand se deschide pentru o singura clipa cerul, stand la masa imparateasca in dreapta lui Dumnezeu. Sanpetru este cel mai cunoscut "sfant" al Calendarului popular. Importanta sarbatorii este subliniata de postul care o precede, Postul lui Sanpetru, care, spre deosebire de Postul Pastelui, Postul Craciunului si Postul Santamariei, are numar variabil de zile. Local, sarbatoarea era anuntata de anumite repere cosmice si terestre: aparitia licuricilor, amutitul cucului, rasaritul constelatiei Gainusei si altele.

Targul de fete

Targul Gainii este o sarbatoare preistorica "tinuta pe Muntele Gaina din Muntii Apuseni si dedicata zeitei neolitice Gaea, protectoare a femeilor maritate, sinonima cu Targul de Fete. Cultul preistoric al zeitei, identificata de etnologi cu Sanziana, Maica Precesta, Dochia, Dragaica, este intretinut de romani, fara sa-si dea seama, prin numeroase sarbatori si obiceiuri, unele desfasurate pe munti (TarguI Gainii, pelerinajul de Santamarie de pe Muntele Ceahlau), altele coborate in zonele de deal si campie (Targul Dragaicei de pe Muntele Penteleu coborat la Buzau). Vechimea multimilenara a sarbatorii zeitei Gaea, devenita ulterior TarguI de Fete de, pe Muntele Gaina, este sustinuta de argumente astronomice (Closca cu Pui, Gainusa sau Clota, care este vazuta pe firmament in perioada solstitiului de vara, cand se tine Targul Gainii), etnologice (Gaina, pasare fantastica, cu aripi si oua de aur, care apare in unele legende din Muntii Apuseni), toponimice (numele Muntelui Gaina din Masivul Apuseni) si altele. Intalnirile solstitiale din Muntii Carpati unde se inaltau rugi divinitati lor celebrate in luna iunie au asimilat de-a lungul timpului functii noi: schimb de produse, petrecere, distractie. Acestea fac parte din patrimoniul cultural si istoric al Vechii Europe.

Un joc ritual care se desfasura la solstitiul de vara, mai precis la Sanpetru, a fost atestat si la macedo-romani. Acesta se numea jocul Sclavilor si era executat numai de tineri de la 14 ani in sus. Desi la prima vedere jocul pare a avea ca tema incercarea puterilor, el are semnificatii stravechi care se leaga de ritualul calendarului, de implinirea si victoria fortelor naturii la solstitiul de vara. Este interesant ca unele jocuri ale tinerilor din tinuturile pericarpatice pastreaza elemente din jocul Sclavilor (Pamfile, 1910, p. 156-160).

Sfintii Apostoli Petru si Pavel

In fiecare an, pe data de 29 iunie, facem pomenirea Sfintilor Apostoli Petru si Pavel. Cei doi apostoli sunt sarbatoriti impreuna pentru ca au murit in aceeasi zi, de 29 iunie a anului 67, in timpul prigoanei crestine declansata de imparatul roman Nero.

Sfantul Petru, fratele apostolului Andrei, a fost de origine din Bethsaida, localitate in apropierea Lacului Tiberiadei. Cand si-a inceput activitatea publica, Petru era deja casatorit si se mutase la Capernaum, unde traia impreuna cu soacra sa. Nicaieri nu se face mentiune in legatura cu sotia sa, desi din Epistola intai catre Corinteni 9, 5, se poate deduce ca el si-a luat sotia in calatoriile sale misionare. Textele canonice nu ne spun daca Petru a avut sau nu copii, doar Faptele apocrife ale lui Petru vorbesc despre fiica sa. Adeseori, Petru devine purtatorul de cuvant al celorlalti apostoli. Desi privilegiul prioritar de a fi descoperit ca Iisus este Mesia ii revine Sf. Apostol Andrei (Ioan 1,41), Petru este cel care afirma cu mai multa tarie acest lucru, fapt pentru care Mantuitorul il evidentiaza (Matei 16, 13-20). Cu toate acestea, el este cel care fluctueaza in credinta sa in Hristos, de la afirmare si pana la negare sau lepadare de El. Petru este intre primii ucenici care au sosit la mormantul Mantuitorului, dupa ce femeile anunta invierea Sa, iar dupa inaltarea la Cer, se erijeaza, fara a fi ales de cineva, in conducator al apostolilor, isi exercita rolul de conducator in numirea celui care il inlocuia pe Iuda (Fapte l, 15-22); vorbeste la Pogorarea Duhului Sfant (Fapte 2, 14-41); este unul din cei dintai apostoli care savarseste o minune in numele lui Iisus (Fapte 3, 1-10); ii condamna pe Anania si Safira; savarseste multe minuni; il primeste pe Cornetius in Biserica (Fapte 10, 1-11, 18), ceea ce a fost intepretat ca un prim gest de deschidere a invataturii crestine catre neamuri, desi in disputa cu Sf. Apostol Pavel este cel care sustine cererile iudeo-crestinilor privind observarea practicilor impuse de Lege (Galateni 2, 11-21); iese in evidenta cu ocazia sinodului apostolilor de la Ierusalim (Fapte 15, 7-11). S-a savarsit la Roma, prin moarte martirica, alaturi de Sf. Pavel, in timpul persecutiei neroniene.

Petru (nume corespunzand gr. pétros si aram. kepha, cu intelesul de "piatra, stanca") se lamureste prin Evanghelie: "Iisus, privind la el [la Simon, fratele lui Andrei], i-a zis: Tu esti Simon, fiul Iona; tu te vei numi Chifa [Chefa] (ce se talcuieste: Petru)" (Ioan 1, 42; subl. n.). "Si Eu iti zic tie ca tu esti Petru, si pe aceasta piatra voi zidi Biserica Mea, si portile iadului nu o vor birui" (Matei 16, 18 ) loc invocat abuziv de catolici pentru fundamentarea "primatului papal". Mostenit din latina populara in forma Chetru (Sanchetru, de la Sanctus Petrus), numele a fost reintrodus ulterior pe filiera greco-slava, formele lui romanesti cele mai raspandite fiind Petru, Patru si Petre (diminutive: Petrut, Patrut, Petrus, Patrus, Petrica, Petrisor etc.), cu femininul Petra (diminutive: Petruta, Patruta, Petrica s. a.). Numele mic Petru sta la originea multor nume de familie (dintre care unele au fost initial tot nume de botez: Petrea, Petrache, Patrascu etc.). Petroniu si Petronela (nume rare la noi, cu caracter neologic si livresc) n-au legatura etimologica cu numele grecesc al apostolului, ci provin din vechiul nume latin Petronius (de la petro, "berbec").

Sfantul Apostol Pavel, "Apostolul neamurilor", s-a nascut intr-o familie de evrei descendenta din tribul lui Beniamin, in Tarsul Ciliciei, probabil in primii ani ai erei crestine, primind numele de Saul. A fost crescut si educat in traditia fariseica, se pare, la Ierusalim, desavarsindu-si educatia sub indrumarea vestitului rabin Gamaliei. In zelul sau fata de religia parintilor sai, Saul devine persecutor al crestinilor, vazand in credinta crestina un dusman de moarte al traditiei legaliste iudaice. In drum spre Damasc, unde se indrepta pentru a-i aresta pe crestinii de acolo si a-i aduce la Ierusalim spre a fi judecati, Saul traieste momentul de rascruce care ii va schimba definitiv viata. Mantuitorul Iisus Hristos i se arata, invaluit de o lumina stralucitoare, atragandu-i atentia ca cei persecutati nu sunt doar crestinii, ci El insusi, in aceasta identificare a lui Hristos cu cei care cred in El rezida temeiul invataturii pauline despre Biserica, inteleasa ca Trup mistic al lui Hristos. Este botezat de Anania, episcopul Damascului, schimbandu-i-se numele din Saul in Pavel. Dupa o perioada de trei ani in Arabia, merge in Antiohia Siriei, de unde intreprinde cele trei calatorii misionare - in Cipru, Asia Mica, Pamfilia, Frigia, Galatia, Macedonia, Tesalia si Ahaia (Grecia) - dupa care urmeaza captivitatea sa din Cezareea si Roma din anii 61-63. A fost martirizat in timpul imparatului Nero prin decapitare, ca cetatean roman, in acelasi timp cu Petru.

Pavel este forma romaneasca a lui Paul (lat. Paullus, explicat prin adjectivul paullus, "mic"), incetatenita sub influenta greco-slava. La noi, formele cele mai raspandite ale numelui au fost Pavel, Paval, Pavlu, Pavle (ultimele trei iesite azi din uz), cu diminutive ca Pavelica, Pavalas, Pavu etc. (pentru femei: Pavelina, Paulina, Polina, cu diminutive rare ca Paulica, Paulita, Pavelica, Pavelita, Pavaluta, Paveluta etc.). Paul (pronuntat uneori Pol si diminutivat mai ales Paulica) si Paula sunt forme neologice, ajunse la noi sub influenta occidentala, mai ales catolica. La fel si Paulin (care apare insa mult mai rar) si chiar Paulina (desi acesta din urma are si unele precedente locale). Ca si numele Petru, Pavel/Paul sta la baza multor nume de familie (Pavelescu, Pavlovici, Paulescu, Paulian etc., etc.).

Acatistul Sfintilor Petru si Pavel

Petru si Pavel - Sfinti Apostoli ! (29 iunie)

Troparul Sfintilor Apostoli Petru si Pavel
Cei ce sunteti intre apostoli, mai intai pe scaun sezatori si lumii invatatori, stapanului tuturor rugativa, pace lumiii sa daruiasca si sufletelor noastre mare mila.

Imbratisarea Sfintilor Apostoli Petru si Pavel

Condacul 1:

Pe cei ce impreuna cu oamenii s-au aratat mai inainte ingereste cugetand, si acum cu ingerii fiind, cu cantari ingeresti si lui Dumnezeu cuvioase, sa laudam pe intai statatorii Apostolilor, ca pe cei ce sunt izbavitorii sufletelor noastre, strigand: Bucurati-va Petru si Pavele, Apostolilor!

Icosul 1:

Fara de inceput fiind cu vremea, inceput de vreme a luat facatorul vremurilor Dumnezeu-Cuvantul si, trimis fiind la noi de la Tatal, apostol preales te-a aratat pe tine, Petre. Pentru aceea cantam tie:

Bucura-te, al cetei ucenicilor incepatorule;
Bucura-te, al tainelor lui Hristos tainuitorule;
Bucura-te, decat toti cuvantatorii de Dumnezeu mai inaltule;
Bucura-te, decat iconomii duhului mai intaiule;
Bucura-te, ca pe Hristos tie Tatal L-a descoperit;
Bucura-te, ca pe acesta Adevarat Dumnezeu l-ai propovaduit;
Bucura-te, piatra a Bisericii prea nesfaramata;
Bucura-te, temelie a marturisirii prea intemeiata;
Bucura-te, incepatura cea in chipul stihiilor a credintei;
Bucura-te, luminatorul cerestii cunostinte;
Bucura-te, prin care Hristos s-a slavit;
Bucura-te, prin care satana a fost rusinat;
Bucura-te, Petre, Apostole!

Condacul 2:

Vederea ta cea intelegatoare curatind-o, ai intrat in sanurile parintesti, o, minune, si printr-insele ai vazut, fara ochi, Petre, pe Hristos Dumnezeu impreuna fara de inceput cu Tatal si cu Duhul; si propovaduindu-L pe dansul ai strigat: Aliluia!

Icosul 2:

Luminat fiind de fulgerari neapropiate intelegerii, cand ti s-a aratat din cer Lumina, care biruia lumina soarelui, ai fost tras, Pavele, spre credinta indumnezeita, si vas alegerii te-ai facut. Pentru aceea auzi:

Bucura-te, privitorule al luminii celei nemarginite;
Bucura-te, tainuitorule al tainelor lui Hristos;
Bucura-te, ritorului cel bine graitor al Bisericii;
Bucura-te, preaintelepte propovaduitor al lumii;
Bucura-te, ca intru tine vietuieste Hristos, Care pentru lume S-a rastignit;
Bucura-te, ca pana la al treilea cer te-ai suit;
Bucura-te, ca la inaltimea Raiului ai fost rapit;
Bucura-te, mare invatator al neamurilor;
Bucura-te, al credinciosilor prin duhul nascator;
Bucura-te, cel prin care lumea s-a luminat;
Bucura-te, cel prin care intunericul s-a alungat;
Bucura-te, Pavele, Apostole!

Condacul 3:

Trecand toata firea celor ce sunt, o, Pavele, te-ai lipit de Hristos cel iubit al tau, si te-ai aratat impreuna cu dansul un duh, numai lui Hristos vietuind, pe Hristos indragind, pe Hristos socotindu-L rasuflare, lumina si dragoste, cantandu-I: Aliluia!

Icosul 3:

Intrand in norul cel mai presus de lumina al privirii, ti-ai muiat buzele tale, Petre; si umplandu-te intai de dumnezeire, ne-ai impartasit pe noi de dumnezeiescul dar, cu graiurile tale cele de Dumnezeu scrise; pentru aceea glasuim tie acestea:

Bucura-te, indumnezeitule, cu Dumnezeu unitule;
Bucura-te, nascutule al lumii celei neinserate;
Bucura-te, pescarule, al pescarilor mai intaiule;
Bucura-te, cerule decat cerurile mai inaltule;
Bucura-te, ca te-ai aratat al dumnezeiestii firi partas;
Bucura-te, ca pe fii oamenilor i-ai unit cu Dumnezeu;
Bucura-te, sfatuitorule de trebuinta al bisericii;
Bucura-te, batran folositorule al turmei lui Hristos;
Bucura-te, indulcire preadesfatata a mintilor;
Bucura-te, dumnezeiasca desfatare a oamenilor;
Bucura-te, cel prin care credinta s-a latit;
Bucura-te, cel prin care ratacirea s-a zadarnicit;
Bucura-te, Petre, Apostole!

Condacul 4:

Graiuri de viata vesnica a rostit Petru catre piatra Vietii zicand: L-a cine, afara de Tine, vom merge si sa fim vii? Aratand astfel dragostea cea catre Stapanul, a strigat catre El: Aliluia!

Icosul 4:

Ai fost rapit la inaltimile cele vesnice si ai trait, Pavele, in afara de cele simtite si gandite, nu cu gandul, ci intru Duhul care era unit cu trupul, sau era fara de trup, Dumnezeu stie; pentru aceasta strigam tie:

Bucura-te, indragirea lui Hristos cea neoprita;
Bucura-te, prietenul lui Dumnezeu cel curat;
Bucura-te, cel ce ai cunoscut taina rapirii;
Bucura-te, camara tacerii celei intelegatoare;
Bucura-te, ca pentru Hristos pe toate gunoaie le-ai socotit;
Bucura-te, ca toate le-ai facut ca pe cei multi sa ii mantuiesti;
Bucura-te, al intelepciunii lui Dumnezeu vas mult incapator;
Bucura-te, Apostole al darului celui din lege aratator;
Bucura-te, al lui Hristos deasa indeletnicire;
Bucura-te, al lui Iisus dulce gandire;
Bucura-te, miros de viata purtator pentru uni;
Bucura-te, miros omorator pentru altii;
Bucura-te, Pavele, Apostole!

Condacul 5:

Luminile cinstitelor tale trimiteri, in toate zilele indumnezeiesc pe oameni, o, Pavele, prin care cei intelegatori cu adevarat ajung la indumnezeire si oglindesc slava lui Dumnezeu, strigand: Aliluia!

Icosul 5:

Ne-ai castigat la brau aur sau argint de-al tau, pe pamant, o, Simon Petre ci avand infricosator numele lui Iisus, ai impartasit zestre fericita si prinr-Insul minunile lucrai celor ce striga tie acestea:

Bucura-te, straina hrana a sufletului;
Bucura-te, prea dulce bautura a trupului;
Bucura-te, dumnezeiasca alifie a celor orbiti;
Bucura-te, neauzita doctorie a celor ce bolesc;
Bucura-te, ca pe Tavita, care murise, vie ai ridicat-o;
Bucura-te, ca pe Safira moarta dintr-o data ai aratat-o;
Bucura-te, cel ce pe Anania, dintr-o data mort l-ai facut;
Bucura-te, cel ce numai cu un cuvant pe slabanog l-ai indreptat;
Bucura-te, izvor care varsa sanatate;
Bucura-te, fantana odraslitoare de vindecari;
Bucura-te, cel ce ai gonit cu umbra bolile;
Bucura-te, cel ce cu rugaciunea pe Simon ai omorat;
Bucura-te, Petre, Apostole!

Condacul 6:

Tras ai fost, Petre, de frumusetea dumnezeirii lui Hristos, care ai fulgerat in munte. Pentru aceea vazand-o impodobita ca pe o camara de nunta cu stralucirile lumii celei nemarginite, inspaimantat m-ai strigat: bine este a petrece aici cantand: Aliluia!

Icosul 6:

Cuvintele cele ascunse ale docmelor celor preainalte ale iconomiei lui Hristos, o, Pavele, scotindu-le din cele neapuse, le talcuiesti mai presus de fire, ridicand pe cei credinciosi cu minune a striga tie:

Bucura-te, minunea Apostolilor cea laudata;
Bucura-te, frumusete cea incuviintata a scripturii celei noi;
Bucura-te, adancimea cuvintelor celor insuflate de Dumnezeu;
Bucura-te, noianul intelegerilor celor inteleptite de Dumnezeu;
Bucura-te, inaltule talcuitor al dumnezeiestii intrupari;
Bucura-te, carte inchipuita de Dumnezeu, mintii la vedere inspaimantatoare;
Bucura-te, camara dumnezeiasca a cerestilor comori;
Bucura-te, materia cea trebuincioasa a celor invatatori;
Bucura-te, cel ce ai luat spre propovaduire neamurile;
Bucura-te, cel ce savarsesti minuni dese;
Bucura-te, cel ce numele lui Hristos ai purtat;
Bucura-te, cel ce te-ai aratat mare mester al cortului nou;
Bucura-te, Pavele, Apostole!

Condacul 7:

Minune mare s-a vazut la sfarsitul vietii tale celei dumnezeiesti, o, fericite Pavele: caci, taiat fiind capul tau, de trei ori la inaltime de la pamant a saltat cu saltarile ca si cu niste cantari, laudant Treimea asa: Aliluia!

Icosul 7:

Popor nou ai facut, prin Dumnezeiescul Duh, pe poporul cel vechi al iudeilor, cu baia nasterii de Dumnezeu innoindu-l, pururea pomenite Petre, si locas darului aratandu-l, strigand tie:

Bucura-te, surpatorule al umbrei legii;
Bucura-te, stalp intaritor al adevarului;
Bucura-te, cel ce pe Israel din slava l-ai schimbat;
Bucura-te, cel ce intru duhul pe acesta cu Hristos l-ai legat;
Bucura-te, ca in Tabor lumina Dumnezeirii ai vazut;
Bucura-te, ca alt soare cu totul luminos te-ai facut;
Bucura-te, cel ce ai fost ales sa auzi glasul parintesc;
Bucura-te, cel ce legea duhului ai luat;
Bucura-te, cel ce ai fost numit fericit de Hristos;
Bucura-te, cel ce in cuvinte te-ai imbogatit de stapanire;
Bucura-te, cel ce pe credinciosi in rabdare I-ai mantuit;
Bucura-te, Petre, Apostole!

Condacul 8:

Strain pe munte, indoita patima ai patimit, dupa simtire si gandire, Petre; caci biruite fiind cele firesti ale tale de asupreala luminii, singur Dumnezeu se vedea, prin suflet si prin trup, Caruia si cazand jos indumnezeit ai strigat: Aliluia!

Icosul 8:

Cer intelegator te-ai aratat, tuturor povestind Pavele, slava lui Dumnezeu; si vestirea ta a iesit in tot pamantul, propovaduind pe Treimea cea nezidita, si pe Hristos, Fiu al lui Dumnezeu, neamurilor celor ce striga tie asa:

Bucura-te, cel ce cu adancurile duhului te imbogatesti;
Bucura-te, cel ce cu cunostinta cea nejefuita te falesti;
Bucura-te, casa cea preacinstita a Treimii;
Bucura-te, Biserica celor doua firi;
Bucura-te, necuprinsa latime a dragostei celei indoite;
Bucura-te, lungime a dumnezeiestii randuieli celei mai inalte de veci;
Bucura-te, neapropiata inaltime a teologiei;
Bucura-te, nevazuta adancime a iconomiei;
Bucura-te, vazatorule al sfaturilor lui Dumnezeu;
Bucura-te, minte ascutita a descoperirilor;
Bucura-te, focul atotvederii de Dumnezeu;
Bucura-te, fantana adanca a intelepciunii de Dumnezeu;
Bucura-te, Pavele, Apostole!

Condacul 9:

Cu dor pipaind ascunsurile cele nemasurate ale adancului celui preainalt, o, Pavele, ai aflat in acestea margaritare, tacere intelegatoare, spaima si uimire, odihna si bucurie, impreuna a canta lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 9:

Pe ritorii cei zadarnici in cuvinte si intelepti, ca pe niste neintelepti I-a aratat Petru cel simplu, luand grai al inteleptirii de Dumnezeu si limba de foc a Dumnezeiescului Duh, ridicand pe cei ce cred, ca sa-I strige lui din inima:

Bucura-te, gura cinstita a Mangaietorului;
Bucura-te, limba cu foc ingradita;
Bucura-te, doborarea intelepciunii celor intelepti;
Bucura-te, lepadarea priceperii celor priceputi;
Bucura-te, Petre, porumbita cea alba a bucuriei;
Bucura-te, de Dumnezeu inchipuita tablita tuturor fericitilor;
Bucura-te, primitorule al cheilor Imparatiei Cerurilor;
Bucura-te, vistierul tainelor lui Hristos;
Bucura-te, cugetarea cea veche a credinciosilor;
Bucura-te, podoaba darului cea preamarita;
Bucura-te, saratura a focului ceresc;
Bucura-te, invatatura a Luminii celei neasemanate;
Bucura-te, Petre, Apostole!

Condacul 10:

Semn al dragostei Sale aratand Hristos pasterea oilor, ti-a zis tie: Daca Ma iubesti Petre, paste cu osardie oile Mele. Pecare le-ai si pascut, bucurandu-te pentru dumnezeiasca indragire si strigand: Aliluia!

Icosul 10:

Ce-mi este mie bogatia si slava si desfatarea, cea care se strica, Biserica lui Hristos striga. A mea bogatie si slava si desfatare este Pavel, dulce graind si preainalt ritoricind; pe care si sarutandu-l strig:

Bucura-te, trambita adevarului;
Bucura-te, chitara teologiei;
Bucura-te, privighetoarea cerului cea dulce graitoare;
Bucura-te, randuneaua lui Hristos, cea mult glasuitoare;
Bucura-te, vioara care ai viersuit Evanghelia lui Luca;
Bucura-te, organ insuflat de suflarile Mangaietorului;
Bucura-te, limba de foc suflatoare care faci sa rasune cele dumnezeiesti;
Bucura-te, canon, alauta, si muza a duhului;
Bucura-te, indulcire cuviinta a urechilor mele;
Bucura-te, odihna a tamplelor mele;
Bucura-te, cel prin care de idoli m-am slobozit;
Bucura-te, cel prin care lui Hristos m-am logodit;
Bucura-te, Pavele, Apostole!

Condacul 11:

Covarsind doimea materiei cea care este cu neranduiala, ai cunoscut doimea firii lui Hristos, si curatindu-te la cele trei parti ale sufletului, singur vazator, nematerialnic al Treimii te-ai vazut, fara materie unindu-te si Acesteia din inima cantand, Pavele: Aliluia!

Icosul 11:

Lumina cea intai, care din Fecioara a stralucit, lumina a doua, pe tine, Petre, te-a aratat lumii, cu fulgerarile cele prealuminoase ale cunostintei de Dumnezeu luminand pe toti si desteptand cu laude multumitoare a canta tie:

Bucura-te, lumina celor intunecati;
Bucura-te, calea celor rataciti;
Bucura-te, al minunilor lui Hristos mai intaiule propovaduitor;
Bucura-te, al patimilor lui preaalesule marturisitor;
Bucura-te, ca tu singur lamuresti a iadului pogorare;
Bucura-te, ca tu intai ai vestit popoarelor invierea;
Bucura-te, cel ce ai cuvantat revarsarea Mangaietorului la popoare;
Bucura-te, cel ce ai invatat Evanghelia pe Marcu;
Bucura-te, cel intai luminator al neamurilor;
Bucura-te, calul lui Hristos cel preaales alergator;
Bucura-te, disc luminos al soarelui;
Bucura-te, urmare a neurmaritului Dumnezeu;
Bucura-te, Petre, Apostole!

Condacul 12:

Te bucuri negrait intru cele inalte, o, Petre, cu Hristos iubitul invatator ca un Dumnezeu, fara mijlocire cu Dumnezeu cel din fire, care cu punerea acum stai, si de slava cea dumnezeiesti incepatoare te umpli strigand neincetet: Aliluia!

Icosul 12:

Canti lui Dumnezeu-Treimii, cu preadulce vietuire, cantarea cea intreit Sfanta, Pavele, si cu duhul, cu cuvantul si cu mintea, unite fiind, vezi pe minte, pe cuvant si pe duh prin inchipuire pe cel intai chip, Dumnezeu spre Dumnezeu; pentru aceea auzi:

Bucura-te, icoana a frumusetii celei intai inchipuite;
Bucura-te, stapanirea docmelor lui Dumnezeu;
Bucura-te, descoperirea din nou a lumii celei gandite;
Bucura-te, aratare a celor gandite;
Bucura-te, gura cea graitoare de Hristos, rasuflarea lui Gura de Aur;
Bucura-te, preaindumnezeita zare a mintii lui Dionisie;
Bucura-te, privitorule al vederilor celor nevazute;
Bucura-te, auzitorule al graiurilor celor neauzite;
Bucura-te, cel plin de roadele Duhului;
Bucura-te, cel indestulat de darurile Lui;
Bucura-te, cel prin care Treimea a fost propovaduita;
Bucura-te, cel prin care Unimea a fost preaslavita;
Bucura-te, Pavele, Apostole!

Condacul 13:

O, preadulce Petre si preaiubite Pavele, Parintii cucerniciei noastre, primiti aceasta scurta cantare, ca pe o gangurire de prunci mici, si slavei celei vesnice invredniciti pe cei ce viersuiesc: Aliluia!

(Acest condac se zice de trei ori.)

Apoi se zice iarasi Icosul 1 si Condacul 1.