povestea mea de viitor sau proaspat scolarel

aici va asteptam cu povestile voastre dragi participanti

PRIMA ZI DE ŞCOALĂ
E o zi minunată şi însorită, când natura începe să-şi schimbe faţa: dimineaţa şi seara fiind mai răcoroase, copacii încep să-şi scuture îmbrăcămintea de frunze, care fie este ruginie, fie mai gălbuie, florile sunt tot mai divers colorate şi mult înmiresmate, iar doar unele păsărele se mai aud ciripind, iar altele se pregătesc pentru lungul lor zbor înspre zori mai îndepărtate şi mai calde.
Vântul adie lin şi mlădios brăzdând obrajii copiilor, care împreună cu părinţii sau cu cei dragi se îndreaptă spre porţile şcolii. În curtea şcolii ajungând, observi cum vin rând pe rând "prinţi" şi "prinţese" frumos îmbrăcaţi şi aranjaţi, pentru a se reîntâlni, pentru a forma pentru un nou an şcolar o clasă şi a deveni iar ca o familie. pe feţele lor vezi emoţiile, bucuria reîntâlnirii şi fericirea copilăriei.
E o zi de neuitat, Vlăduţ e atras de această forfotă din curtea şcolii şi cu privirea îşi caută vechii colegi de clasă, cu care a fost împreună un an şcolar şi cu care a petrecut clipe minunate şi de neuitat în clasa I. Acum că va începe un nou an şi va mai creşte în înţelepciune e nerăbdător să afle, înainte de a primi manualele şcolare, ce au mai făcut colegii lui în vacanţă, ce jocuri s-au jucat, ce jocuri au pe calculator, dar e nerăbdător şi să le povestească cum şi-a petrecut el vacanţa la bunici, cum s-a jucat şi ce jocuri a descoperit şi cum e surioara lui cea mică de doar câteva luni. E ziua în care se pot spune multe şi se pot asculta şi mai multe, depinde ce anume doreşti să faci.
Începe careul, când directoarea şcolii anunţă deschiderea anului şcolar urându-le elevilor bun venit şi mult succes, apoi preotul le binecuvântează acest început şcolar, care coincide într-un fel şi cu începerea anului bisericesc, iar la sfârşit se adună acum fiecare clasă în sala ei de clasă pentru amănuntele de început pentru noul an şcolar. Răbdarea e puţină pentru că înainte de începerea festivităţii de deschidere n-au reuşit să-şi spună toate bucuriile şi ofurile şi, de aceea, se mai aud unele şuşoteli, zumzăieli şi chiote, ba se observă pe chipurile şcolarilor luminoase zâmbete.
Mai grea e despărţirea, căci tot nu reuşesc să spună tot ce au pe suflet şi de-abia se despart copilaşii unii de alţii, dar când desprinderea s-a realizat merg spre casă bucuroşi că şi-au revăzut colegii, mai ales cel mai bun coleg sau chiar pe cel de bancă şi nu aşteaptă să ajungă până acasă că şi încep a povesti tot ce au simţit, ce au auzit şi ce au văzut în curtea şcolii. Sunt încăraţi de bucurie şi dorinţa de a reîncepe şcoala şi se poate spune că a foast o zi minunată, chiar dacă a şi picurat puţin pentru a răcori spiritele încinse şi înfiebântate de atâta bucurie.
Da, într-adevăr, prima zi de şcoală e una de neuitat.



p.s.: o sa pun imediat si pozele...

super

bine ai venit vladut

multumesc frumos, eu sunt doar mătuşa lui.

te mai asteptam

Foarte frumoasa povestirea.

Felicitari pentru curajul de a "sparge gheata"

fffffff frumosa povestea, dar si pustiul !!!

copii mici la serbarea de sfarsit de an!

alexia intotdeauna prezenta la toate serbarile. aici alaturi de fetele mari!

alexia abia asteapta prima zi de gradinita!

ca şi cadru didactic cred că trebuie să-i priveşti pe elevi ca pe propriul copil, căci tot ce zideşti acum în sufletul lui (elevului) va rămâne până târziu. interesant punct de vedere şi interesantă poveste. sper să nu te deranjeze acest mesaj, mi-am spus doar părerea. cu respect

pentru acesti copii am ramas in invatamant! ei sunt sufletul meu!

Interesant wolf_miki... Prima zi de scoala vazuta din prisma cadrului didactic. Imi place tare mult cum ai asternut ideile si imi dau seama ca iubesti mult aceasta meserie. Sincer, Felicitari!

Este luna septembrie,anotimpul care le umple parintilor camarile si noua copiilor inimile de nerabdare si bucurie a unui nou an scolar.
Zilele sunt tot mai scurte ,noptile tot mai reci,toamna a schimbat imbracamintea pomilor ..
Pe cer sa vad stoluri depasarele care zboara spre tarile calde .ciripitul pasatrelelor se aude tot mai tare pe casa la noi,se pregatesc de plecare.O mamica de randunica ii explica la puiul ei de drumul pe care trebuie sa-l parcurga .
Gandul imi fuge in urma cu patru ani ,asa imi explica si mie mami si ma pregatea la drumul ce trebuie sa-l parcurg in viata prin inceperea scolii.
Am avut aceeasi emotii ca si puiul de randunica ,frica de necunoscut si emotia unui drum lung.
In urma cu patru ani eram un pusti de 7 ani ,frumos imbracat si cu un ghiozdanel in spate si plin de emotii asteptam cu emotie si frica primul pas in curtea scolii.
Abia ma vedeam din banca si stateam atent si vrajit la vorbele spuse de doamna invatatoare.Ma uitam cu mirare la carti si la poze .
Au trecut patru ani si acum trec in clasa a-v-a si am aceasi sentimente contradictorii ca la clasa a-1-a.
Regretul dupa ciclul primar ,dupa fostii colegi dar mai ales dupa doamna invatatoare si bucuria trecerii la o noua etapa din viata mea.
Voi avea alti colegi,profesori mai multi dar mai ales diriginte.
Mami mi-a cumparat rechizitele ,imi pregatesc ghizodanul si hainele cu care ma voi imbraca in prima zi de scoala si sunt nerebdator de a-mi intalnii noi colegi ,sa povestesc ce am facut in vacanta si sa aud povestile lor despre vacanta lor.
Cum sunt eu pregatit de drumul pe care trebuie sa-l parcurg in viata sunt sigur ca si pasarica va fi pregatita de drumul pe care trebuie sa-l parcurga si la anul poate chiar ea isi va pregati puii de drum.
Am uitat sa ma prezit ma cheama Botezan Florin Alexandru si am 11 ani si 8 luni!

pupam o frumusete de baiat,bravo pt povestioara e frumoasa mi-ai dat emotii si iulian merge in clasa a 5a

oh ,avem copii deodata ,cuscra!si invatam si noi cu ei odata! : :98http://www

felicitari brigita pt povestioară..e super...

il pupam pe Florinel si ii uram mult succes in clasa a Va!

multumim frumos|! pt alexia|!