poezii, poezioare,proverbe si zicale care incep cu litera C

proverb cinste si curaj

Mai bine leu o zi decat vierme o viata......deci nu te teme sa fi cinstit, sa lupti pentru ca cinstea sa invinga...

Poezie:
Cantecul degetelor

Degetul mare, pleaca la plimbare
Aratatorul, duce bastonul
Mijlociul, duce pardesiul
Inelarul, duce geamantanul
Iar degetul mic, pentru ca e mic, duce un covrig

Closca cu sapte pui

Puii mamii, pui,pui,pui,
Are closca sapte pui
Cinci pestriti, unul baltat,
Numai unul e motat
Si curat si incaltat.

Spune-mi, puiule, si mie
De ce-ti face numai tie
Mama ta, ciorapi si ghete,
Si iti leaga mat in plete?
Oare fratiorii tai
Sunt asa de prosti si rai,
Sau poate ca mama ta
O fi lenesa ori rea?

Spune puiul:Mama mea
Nu-i nici lenesa, nici rea
Dar e trista, vai de ea,
Caci ii fac rusine multa
Fratii mei si n-o asculta,
Ca de-i cheama, fug pe-afara,
Ca de-i prinde, plang si zbiara,
Si de-aceea-s nespalati
Si desculti si nemotati.

Dar eu stau cu mama mea
Si mi-i drag s ascult de ea
Si de-aceea sunt motat
Ca-s cuminte si curat.

CATELUSUL CU MUSTATA

Catelusul cu mustata,
Cu blanita alba, creata
Si urechea clapauga
Sus la clanta vrea s-ajunga.

Tare-i speriat catelul
Vrea in casa mititelul
Caci gansacul cel nauc
Il ciupeste de nasuc,
Iar curcanul infoiat
Il tot ia la scarmanat.

Sta la usa si scanceste
Cu labuta o loveste,
Dar cum nimeni nu-l aude,
Intr-o gheata se ascunde

CIOCANITOAREA

Cioc, cioc, cioc si iara cioc
Bate-n nuc din loc in loc.
"Nucule cu frunza deasa
Sigur stiu ca esti acasa,
Usa daca mi-o deschizi,
Eu te curat de omizi".

CAPSUNA

O capsuna cu pistrui
Si c-un fes micut, verzui
Se plangea ca de la soare
Toti pistruii-i cresc mai tare
Si ca are un necaz:
Ca-i prea rosie-n obraz!

Fabula Cireselor

Într-o zi, pe la ‘nserat
Când cireşul s-a culcat,
O cireaşă mai frumoasă
Şi o cireşică sfioasă
Tăifăsuiau fără ‘ncetare
Iar cireaşa striga tare:
“Eu sunt o cireaşă mare
Şi-s frumoasă fără asemanare!
Rangul ‘mi este mai măreţ,
Neamul mi-e foarte semeţ…
Voi fi servită ca gustare
Unui boier sau unui rege mare
Iară tu vei fi mâncată
La o masă mică şi săracă.”
Pe când astfel ea vorbea
Viermele din umbră asculta…
El văzând-o aşa frumoasă
Şi crezând-o mai gustoasă,
Pe gânduri nici un pic n-a stat
Şi din ea s-a înfruptat…
Cireşica cea micuţă,
Cea urâtă şi slabuţă
De o fetiţă fu culeasă
Şi adusă la o masă
Nici mai mică, nici mai ‘naltă
Numai bine aşezată…

Morala:
Precum proverbul vechi ne spune,
“Lauda de sine nu miroase a bine”!

CEAPA

Toti copii din camine
La un loc s-au adunat.
De seminte pumnu-i plin.
Azi e zi de-nsamantat.
In pamant scobim culcusul.

Cald semintelor sa tina
Pana vom vedea urcusul
Plantei noastre spre lumina.

Oana tine-n mana ei
Bulbi rotunzi si mititei
Ii sadeste apoi cu randul,
Uda harnica pamantul.
Pana o zari cu ochii
Ceapa grea. cu sapte rochii.

O CAPSUNA CU PISTRUI

O căpşună cu pistrui
Si cu fes micuţ, verzui,
Se plângea ca de la soare
Toţi pistruii cresc mai tare
Si ca are mult necaz
Ca e prea rosie-n obraz!

CIRESUL

Am visat cum astă-noapte
Eu mâncam cireşe coapte!

Şi când s-a făcut lumină,
Bunul, iute, din grădină,

Mi-a adus un coş întreg!
Voiam eu să le culeg!

Pe furiş deci m-am urcat
În cireşul încărcat.

Şi gustând din rodul care
Stătea-mbujorat la soare,

Cea mai dulce aventură
S-a sfârşit la mine-n gură!

S-a-ntâmplat să n-am habar
Ce e un cireş amar!

CEARTA FARA TEMEI

Vă povestesc, dragii mei,
Nici gând să mă ţin de glume,
O ceartă fără temei
Între fructe şi legume.

De vină par fructele
Că nu prea îşi văd de treabă,
Iar acum legumele
Revoltate se întreabă:

“De ce pomii din livadă
Aşezaţi mai sus, pe coastă,
Vor să ştie şi să vadă
Tot ce-i în grădina noastră?”

legumele:
- Dintre pomii din livadă,
Numai perii mălăieţi
Vor tot timpul să ne vadă
Şi sunt foarte indiscreţi.

pomii din livadă:
- Vă vorbim de la-nălţime
Şi am vrea să ţineţi cont
Voi sunteţi biete legume
Lipsite de orizont.

gogoşarul:
- N-o să mai fiţi certăreţi
Când va bate tare vântul
Şi-o să faceţi, vreţi nu vreţi,
Cunoştinţă cu pământul.

prunele:
- Gogoşarul, fără frică,
Cred că-l ştie lumea toată,
Spune câte-o minciunică
Dar dintr-aia gogo…nată.

ceapa:
- Prune, din livada toată,
Doar o vorbă vă mai spun:
O să clocotiţi îndată
În ceaunul de magiun.

merele:
- Te crezi foarte elegantă
Purtând fel de fel de rochii
Dar nu te iubeşte nimeni
Căci la toţi ne iriţi ochii.

cireşele:
- Suntem cele mai gustoase
Şi dacă suntem perechi,
Unele, mai norocoase,
Ajungem cercei pe la urechi.

castravetele:
- Cireşelor, cum să faceţi
Să nu adormiţi pe lauri?
Voi, îndată ce vă coaceţi,
Veţi fi hrană pentru grauri.

perele:
- Castravetele vrea să ne convingă
Că-i vesel şi bun de gură,
El nu ştie c-o s-ajungă
În borcan o... acritură.

roşiile:
- Nu mai e plină haz
Para dulce, mălăiaţă...
Imediat dă de necaz,
Cade ca o nătăfleaţă.

nucile:
- Sunteţi prea îmbujorate
Şi nu vă mai ţin isonul,
Voi, cu-atâta răutate,
O să acriţi tot bulionul.

pătlăgica:
- Binee!... zice pătlăgica,
Vreau ca lumea să o ştie:
Nu mă caracterizează frica
Mă-nroşesc doar de furie.

piersica:
- Cât despre ardeiul gras
Eu vă spun, de n-aţi ştiut,
Că mereu e în impas:
“El va fi sau nu umplut?”

povestitorul:
Doar dovleacul bosumflat
Se întreabă aşa în glumă
Şi încă nu a aflat:
“El e fruct sau e legumă?”

CUVINTELE VRAJITE
Cer un lucru cat de mic
Mai intai,"Te rog!", eu zic.
Lucrul daca il primesc
Spun indata:"Multumesc!"

CUCU

Cucu… cu-cu!… prin grădină,
Cucu… cu-cu!… prin zăvoi,
Toată primăvara-i plină
Lumea pomilor de noi.

Mititei, cu pene sure,
Şi cu zborul vitejesc,
Toţi copacii din pădure
Ne cunosc şi ne iubesc.

Versul nostru lung răsună
Şi drumeţii trec şi spun:
- Cântă-ne de voie bună,
Cuculeţ de piază bun!…

Şi ni-i dulce şi uşoară
Viaţa noastră: zbier şi cânt-
Şi din toate una-i doară
Jalea noastră pe pământ-

Căci în viaţa noastră toată
Ce-i mai sfânt şi dulce nu-i
Cuibul nostru niciodată
N-a fost leagăn pentru pui!…

Niciodată nu ne cheamă
Gura pruncului flămând-
Şi cuvântul drag de mamă
Noi nu-l auzim nicicând!…

Cum se spală ariciorii

Aricioaica-n umbra florii
Îşi grijeşte ariciorii,
Îi tot spală de cu zori
Pe botic şi ochişori.

Doar pe spate, doar pe spate
Să-i grijească nu mai poate.
Ariciorii, aşadar,
Stau cu spatele murdar.

Şi-s spălaţi abia când plouă,
La o lună sau chiar două.
Bucuraţi-vă, măi pici,
Că nu sunteţi pui de-arici.

CHIAR ASA

Cica-n vremea lui Esop,
Fabulist fara egal,
Iepurasul nu-si gasea
La alergaturi rival.
Mai de frică, mai degeaba,
Alerga, se vede treaba,
Cel mai iute - pana cand
Ii veni, asa, sezand,
O idee caraghioasa:
Adica sa se intreaca,
Dragi copii, cu o...
Testoasa.

Plin de-avant, a doua zi,
Urecheatul se ivi,
Primul,
Dintr-un singur salt,
Langa linia de start.
Broasca, fara nici un zor,
Ceva mai incetisor.

Cum sosiră,-asa plecara
De pe loc.
Ce zi de vara!
Ce de martori insirati
Pariind, seama va dati,
Doar pe unul...
Ce suspans!

Astfel că, luand avans,
Iepurasul ce si-a zis?
Timp e berechet,
Sa roada
Niste morcovi,
Cat s-o vada
Pe testoasa aparand...

Vazand broasca,
O zbughi �tusti -
Oprindu-se curand,
Sa tragă si-un pui de somn
Pe o perna
De muschi moale -
Peste-un ceas,
Dar nu mai mult !,
Propunandu-si sa se scoale.

Ce te faci insa cu somnul?
Cand te fura, inapoi
Nu-ti da timpul.
- Vai de noi,
Daca nu se va trezi
Iepurasul, vom plati
Scump prostia de a-l crede
Cel mai iute!
- Ce se vede?
Broasca,-n culmea nesimtirii,
Trece linia sosirii?

Chiar asa,
Ce daca esti,
Rapid, dar nu te grabesti?
Ba, mai si�atipesti oleaca.
Oricand, altul, mai incet,
Insa cu rabdare multa,
Ar putea sa te intreaca.

CLOSCA SI PUISORII
Are closca patru pui,
Niciodata nu-s satui.
Pig- pigi, pui frumosi,
O sa fiti si voi cocosi,
Sa paziti gainile
Prin toate gradinile.

COCOASA CAMILEI
Cocoasa camilei e hada si mare,
Dar tot mai urata-i aceea pe care
O capata omul cand nu mai munceste,
Cand sta frant pe ganduri si cand trandaveste.

Si noua, cand munca cea grea nu ne place,
Ne creste cocoasa-n spinare şi pace!
Cocoaşa urata si neagra si mare,
Cocoasa pe care camila o are.

Cocoasa nu au numai oamenii mari,
O au si copiii ursuzi si murdari,
Ce sar jos din paturi, trantind, mormaind,
Tipand cand ii spala, urland, miorlaind.

Cocoasa e-o boala. Dar are ea leac:
Sa nu fii un trandav, sa-ti fie pe plac
Sa iei tarnacopul, sa dai cu lopata,
Sa tai brazda-adanca, sa dai si cu sapa.

Si cand iar la munca te-ntorci cu ardoare,
Cocoasa cea neagra si hada dispare.
Caci vantul si Djinii, o spulbera-n zare,
Cocoasa urata si neagra si mare.

CAMILA SI FURNICA

O camila cocarjata
Sta cu ochii pe-o furnica,
Aratandu-se mirata:
Cum se face ca ridica
Greutate-atat de mare,
Si nu cade din picioare?
Ba, de cand o tot priveste,
Nu sta-n loc.
Cand se-odihneste?

- Tu, furnica, ostenita,
Esti vreodata ? Ca eu tare
As lasa din carca toate�
Prea atarna, soro, greu...
- Of, camila, bleaga esti,
Ce-am in spate e al meu.
Doar stapan fara de mila
N-am, sa-i car desaga-n sila.

CATI CA VOI

Sus, pe gardul dinspre vie,
O găină cenuşie
Şi-un cocoş împintenat
S-au suit şi stau la sfat:

- Ia te uită, mă rog ţie,
Cât de sus ne-am înălţat!
Şi de-odată, cu glas mare
Începură amândoi:
Nimeni-nu-mai-e-ca-noi!
Nimeni-nu-mai-e-ca-noi!

Dar de sus, din corcoduş,
Pitulându-se-ntre foi,
Mititel şi jucăuş,
Le-a răspuns un piţigoi:
- Câţi-ca-voi! Câţi-ca-voi!

ce mandri sunt

Un
cocoş şi o găină

Au
ieşit azi în gradină,

Ea moţată,
el fălos,

Amândoi
privind în jos.

Ce
e-n iarba? Mişcă, strigă,

Galbeni
ca din mămăligă,

Patru
puişori frumoşi,

Abia
de-o zi din ou sunt scoşi!

oare ce am facut de a aparut scris asa???

cumatra vulpe
Ţipă gâştele şi zbiară,
Zboară penele-n poiană…
- Ce-o fi asta, surioară?

- Ia, o vulpe năzdrăvană!
Cum stătea-n tufiş, la pândă,
Costelivă şi flămândă,
S-a gândit că pentru masă
N-ar strica o gâscă grasă…

Cine umblă prin ogradă
Tot cu pasul de paradă?

Şi mai spuneţi, cine are
Creastă roşie şi mare?
Cine ne trezeşte-n zori
Ca un ceas deşteptător?

CAPRIOARA

Peste
podul de la moară

A
trecut o căprioară.

Am
strigat-o din cărare

Să
nu fugă aşa de tare

Că
nu-s lup şi nici dulău

Ca
să-i fac cumva vreun rău.

Ea
de mine nu se teme,

Dar
mi-a zis că n-are vreme.

În pădure
lângă tei

O aşteaptă
puiul ei.

CATELUSUL CU MUSTATA
Catelusul cu mustata,
Cu blanita alba, creata
Si urechea clapauga
Sus la clanta vrea s-ajunga.

Tare-i speriat catelul
Vrea in casa mititelul
Caci gansacul cel nauc
Il ciupeste de nasuc,
Iar curcanul infoiat
Il tot ia la scarmanat.

Sta la usa si scanceste
Cu labuta o loveste,
Dar cum nimeni nu-l aude,
Intr-o gheata se ascunde

Si cum vede-un soricel
Tipa, tipa dupa el.

» poezii, poezioare,proverbe si zicale care incep cu litera S
» poezii, poezioare,proverbe si zicale care incep cu litera R
» poezii, poezioare,proverbe si zicale care incep cu litera V
» poezii, poezioare,proverbe si zicale care incep cu litera I
» poezii, poezioare,proverbe si zicale care incep cu litera T